Vezi VIDEO
Maramuresenii au mai renuntat la traditii, nu si la credinta, astfel incat la marile sarbatori nu se abat sub nicio forma de la randuielile bisericesti. In Saptamana Patimilor, bisericile din Maramuresul istoric sunt pline ochi de credinciosi, care, indiferent cat le-ar fi de importante, lasa deoparte treburile din gospodarie ca sa asculte deniile si astfel sa isi poata curati sufletele inainte de Invierea Domnului. Sunt momente deosebite, dupa cum sustine Parasca Fat, unul dintre cei mai cunoscuti etnografi ai judetului. La Desesti, locul in care s-a nascut, obiceiurile de dinainte de Pasti s-au perpetuat din generatie in generatie, pentru ca oamenii zonei sunt tematori de Dumnezeu si nu vor sa isi faca pacate la o sarbatoare atat de mare.
Traditiile pascale din Maramuresul istoric sunt simple. Oamenii isi impart timpul intre lucrul casei si rugaciune. Postul se respecta cu sfintenie, dar, e adevarat, nu mai e atat de drastic ca odinioara. Parasca Fat a rememorat perioada copilariei, in care impreuna cu fratii ei jinduia dupa lapte ori branza dar trebuia sa se multumeasca doar cu paine si apa, iar in Vinerea Mare, cu nimic. “In Vinerea de Pasti, era post negru. Nu se manca nimic pana seara tarziu, cand ni se dadea putina paine cu apa. Mama nu aprindea focul in soba. Nu se facea nimic. Copiii primeau paine cu apa. Eram insa bine instruiti si nu ceream. Mama mai zicea ca aceia care taie mielul in aceasta zi se pun in rand cu cei care l-au sacrificat pe Iisus. Nu se gateste nimic. Eventual, seara se mai gateste ceva. Nu se da voie sa se vopseasca oua”, a spus aceasta.
In paralel, etnograful a facut referire la regulile de acum, precizand ca in zilele noastre s-a ajuns ca in Postul Mare sa se renunte la viciile care ne domina viata, nu neaparat la carne. ”Nu este numai postul de mancare, ci si un post in care sa iti infranezi toate pornirile. Adevaratul post este cel in care renunti la ceea ce iubesti tu cel mai mult. Daca esti mare bautor de cafea, nu bei cafea. Foarte multi pastreaza acest obicei, in special femeile”, a explicat Parasca Fat.
Pe lanfa infranarea poftelor trupesti, in Maramuresul istoric mai exista traditia sa nu se poarte haine colorate. “In tot Postul Mare, rosul e absolut interzis. Nimeni nu are voie sa imbrace haine rosii! Nimeni nu are voie sa se imbrace in cele mai frumoase haine! Hainele trebuie sa fie modeste, oarecum cernite. Nu se va purta cojocul… Nu se joaca… Este chiar si o strigatura la joc «Cine joaca in Postul Mare, joace-i bota pe spinare!»”, a spus Parasca Fat. Ea a mai precizat ca nici relatiile sexuale nu sunt permise, iar in zona chiar se spune ca pruncii conceputi in perioada postului sunt urmariti de necazuri si boli.
Un alt obicei care se pastreaza este cel de a se oferi pomana pentru sufletele mortilor. Conform traditiei, in Joia Mare, maramuresenii de peste deal impart oua crude sarmanilor si aprind focul in fata casei, existand ideea ca in acest fel incalzesc sufletele rudelor trecute la cele vesnice. “Si acum mai exista acest obicei sa se dea de pomana oua nevopsite, crude, albe, celor saraci. Ouale acestea se dadeau de sufletele mortilor. De asemenea, in Joia Mare se face un foc in curte, in fata casei. Familia se aduna in jurul focului si se presupune ca alaturi de cei care se pun in jurul focului sunt si sufletele celor dragi, care se incalzesc la acest foc”, a declarat Parasca Fat.
Etnograful maramuresean a recunoscut ca traditiile de Pasti nu mai sunt prezente chiar in toate casele, dar a precizat ca, dupa o perioada de renuntare, a inceput sa se revina la unele dintre ele. Parasca Fat a acceptat insa ca viata trebuie sa mearga mai departe, cu bune si rele.
CITESTE SI:
PASCALIA – Biserica de lemn monument UNESCO din Desesti, intre sacru si profan (VIDEO SI GALERIE FOTO)
Sursa: Anca Popescu
– Servicii de creare site web
