Mona Musca a calificat drept ilegala decizia CNSAS, argumentand ca niciunul dintre documentele care stau la baza acesteia nu contine elemente care sa dovedeasca ca a desfasurat activitati de politie politica, informeaza Rompres.
Ea sustine ca CNSAS nu poate fi o instanta, pentru ca membrii sai, care sunt numiti politic, au demonstrat ca nu pot judeca obiectiv, motiv pentru care aceasta institutie ar trebui sa fie doar un administrator al dosarelor.
Musca este parere ca in cazul ei, interesele politice s-au dovedit mai puternice decat legea si, astfel, s-a creat un precedent periculos. Ea a anuntat ca va continua lupta in justitie, pentru a-si face dreptate.
Asociatia Civic Media (ACM) a depus o plangere penala impotriva Monei Musca, pentru fals in acte publice. ACM considera ca, in conditiile in care CNSAS mentine decizia de politie politica in cazul deputatului, declaratiile Monei Musca de necolaborare cu securitatea, semnate obligatoriu la inceputul mandatului de parlamentar in 2000 si in 2004, devin falsuri in acte publice si atrag consecintele legii. Asociatia solicita anchetarea deputatului, stabilirea imprejurarilor in care s-au comis faptele si stabilirea vinovatiei.
Civic Media sustine ca Biroul Permanent al Camerei Deputatilor este obligat sa constate nulitatea mandatului de parlamentar si sa treaca la retragerea prerogativelor Monei Musca. Deputatii juristi sustin insa ca mandatul de deputat al Monei Musca va fi discutat de conducerea Camerei Deputatilor abia dupa ce va exista o decizie definitiva a instantei judecatoresti in privinta verdictului CNSAS.
In data de 8 august, Lavinia Sandru, deputat PIN, formatiune condusa de Cozmin Gusa, a declarat ca detine informatii potrivit carora Mona Musca ar avea dosar de informator al fostei securitati.
In replica la aceasta acuzatie, Mona Musca a recunoscut ca a semnat un angajament cu securitatea pentru ^siguranta studentilor straini si a Romaniei^, dar a negat ca ar fi dat note informative securitatii.
”N-am ezitat sa semnez un angajament cu securitatea strict pe aceasta problema, adica siguranta studentilor straini si a statului roman in raport cu ei. Acest lucru mi s-a parut normal, pentru ca atunci orice persoana din Romania era obligata sa dea informatii despre cetatenii straini. Era o obligatie a tuturor”, explica atunci Mona Musca contextul colaborarii sale cu securitatea.
Ea a marturisit public ca in 1977, pe cand era profesoara la Timisoara, a semnat un angajament cu securitatea, care viza oferirea de informatii necesare sigurantei studentilor straini, si ca i s-a cerut sa semneze eventualele note informative cu numele de cod ”Dana”.
Comentand situatia, istoricul Marius Oprea sustinea ca angajamentul Monei Musca a fost semnat intr-o perioada in care asa ceva nu se mai facea in urma santajelor cu privarea de libertate sau cu marginalizarea sociala, ci in anii ^70, cand ^aducea avantaje materiale si promovarea pe linie profesionala si constituia o metoda de parvenire^.
Mona Musca a fost ”invitata” in mai multe randuri la Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii pentru a fi audiata in legatura cu doua dosare: unul de retea si unul de urmarire.
In 22 august, in contextul unei audieri la CNSAS Monei Musca i s-a adus la cunostinta ca au aparut doua note informative la dosar.
Desi a afirmat ca nu isi aduce aminte sa fi redactat cele doua note, care contineau caracterizari referitoare la doua persoane din cadrul aceleiasi facultati la care a lucrat si ea, Mona Musca a recunoscut ca acestea au fost scrise de mana ei. Musca a subliniat, insa, ca nu a semnat nicio nota cu pseudonimul ”Eva”, asa cum se vehicula in presa.
Mona Musca a negat cu tarie ca ar fi facut vreodata politie politica. Ea a explicat ca, in acceptiunea legala, actele de politie politica ale unei persoane presupun afectarea drepturilor fundamentale ale omului, care sa i se poata imputa celui acuzat, dar si o victima.
In 12 august, Societatea Timisoara a anuntat ca ii retrage Monei Musca toate titlurile si premiile acordate, pe motiv ca ”nu a dat dovada de sinceritate in ceea ce priveste colaborarea sa cu fosta securitate”. In acelasi timp, Musca a renuntat la calitatea de membru al Societatii, insa nu si la lupta pentru promovarea in Parlament a Legii lustratiei, printre initiatorii careia se numara.
In data de 2 septembrie. Mona Musca a fost exclusa din PNL pe motiv ca a colaborat cu securitatea. Pe 19 septembrie, ea a primit verdictul din partea CNSAS: colaboratoare a fostei securitati ca politie politica.
Mona Musca s-a declarat uluita de acest verdict, insa a subliniat ca deconspirarea securitatii trebuie dusa pana la capat, indiferent de tragediile individuale, cu conditia ca acest lucru sa nu insemne ”revanse politice sau personale, ci sa insemne aplicarea legii si despartirea senina si corecta de trecut”.
In data de 12 octombrie, fostul deputat liberal a contestat decizia CNSAS, cu ajutorul avocatului Valeriu Stoica, iar pe 1 noiembrie si-a sustinut in fata membrilor Colegiului CNSAS aceasta contestatie, exprimandu-si speranta ca nu va fi nevoita sa ceara dreptate in justitie.
Cu toate ca a fost, practic, tarata intr-un scandal ale carui ecouri inca nu s-au stins, Mona Musca se bucura in continuare de increderea populatiei, care o plaseaza intre primele locuri in sondajele de opinie.
Intr-un sondaj IMAS din 22 august, Mona Musca se afla pe locul al doilea, cu 44%, dupa presedintele Traian Basescu, in ceea ce priveste increderea acordata de romani personalitatilor politice. Pe 17 septembrie, un sondaj INSOMAR o situa pe Mona Musca pe locul al cincilea, cu 33%, in topul increderii, pentru ca in 5 octombrie sa revina pe podium intr-un sondaj CURS, pe locul al treilea cu 50%, dupa Traian Basescu si Theodor Stolojan, dupa cum informeaza Rompres.
Sursa: Ioana Osan
– Servicii de creare site web
