Miercurea Cenușii este prima zi din Postul Mare la romano-catolici. Ramurile de la Floriile din anul precedent sunt arse, iar cenușa este presărată pe capul credincioșilor, ca semn al pocăinței.
În acest an creștinii romano-catolici încep Postul Paștelui miercuri, 5 martie.
Prin acest semn de pocăinţă se exprimă smerenia şi condiţia omului păcătos, care-şi mărturiseşte păcatul în faţa lui Dumnezeu, arătând astfel dorinţa unei convertiri interioare în speranţa că Domnul este milostiv cu el. Acest drum al convertirii sufletului îşi atinge punctul său maxim cu celebrarea tainei mărturisirii păcatelor.
Gestul vrea să amintească oamenilor că sunt muritori, păcătoşi şi că totul este trecător, însoţit fiind de cuvintele preotului „Pocăiţi-vă şi credeţi în Evanghelie!”. Cu aceste cuvinte şi-a început Isus viaţa publica sau „Adu-ţi aminte omule, că din ţărână eşti şi în ţărână te vei întoarce!” cuvinte pe care Dumnezeu i le-a spus lui Adam cu ocazia izgonirii sale din Rai.
Tradiția spune că toți adepții religiei romano-catolice merg în această zi la biserică, indiferent dacă în restul anului au acest obicei sau merg mai rar. Paștele catolic va fi celebrat anul acesta în 20 aprilie, la aceeași dată cu greco-catolicii și ortodocșii.
Expresia „a-şi pune cenuşă în cap” este folosită în sens de pocăinţă şi este extrem de folosită în zilele noastre, cu sensul de „a-şi recunoaşte vina”, „a-şi regreta fapta”. Originea ei vine din Antichitate, fiind un obicei al evreilor, atunci când se aflau la o mare durere sau pentru o adâncă remuşcare ei îşi sfâşiau veşmintele, se acopereau cu un sac şi îşi puneau cenuşă pe cap. Cenuşa fiind considerată ca un semn de doliu, o manifestare exterioară a durerii.
Acest obicei a dispărut dar a rămas expresia, acesta apare şi atunci când evreii postesc prin care se transmite ideea că omul admite distanţa dintre el şi Dumnezeu, însoţit de mărturisirea păcatelor şi prin punerea cenuşei în cap.
– Servicii de creare site web
