Poveștile tragice ale persoanelor care au fost infectate cu virusul SARS-CoV-2 sau a rudelor acestora, par să fie nesfârșite. Tot mai multe persoane aleg să-și expună publicului experiențele dureroase prin care au trecut în perioada în care erau infectate cu COVID-19, tocmai din dorința de a-i responsabiliza un pic mai mult pe cei din jur.
Andra Teodora Leșe este o tânără lăpușancă, care din păcate a fost nevoită să treacă prin clipe cumplite, fiind la un pas să-și piardă familia din cauza infectării cu virusul SARS-CoV-2.
Vă redăm mai jos întreaga poveste a Andrei:
O poveste tristă, neterminată după aproape o lună și care cu credință în Dumnezeu sperăm să aibă un final fericit.
Într-o zi a lunii februarie aflu cu tristețe că fratele și tatăl meu sunt infectați cu COVID. De unde, cum, nu știm și nici nu contează. (pentru cei care sunteți mai interesați să faceți o anchetă epidemiologică proprie, decât să vedeți problema reală, boala).
Au urmat două săptămâni crunte pentru ei și a mea MAMA care, VACCINATĂ fiind, a scăpat neinfectată și a reușit să se ocupe de ei cât 10 medici la un loc. (Știți deja ca mama mea este o eroină, nu trebuie să vă mai povestesc despre asta).
Nopți nedormite, o zi bună, una rea … febră, dureri în tot corpul, refuzul mâncării, toate simptomele nenorocitului ăsta de COVID.
Au trecut cu greu zilele care, mai mult au fost cenușii decât colorate… Însă după 2 săptămâni lucrurile păreau că s-au îndreptat și soarele iese din nou pe strada noastră.
Dor de revedere după 3 săptămâni, de îmbrățișări călduroase și pupici savuroși, ca să recuperăm perioada în care am reușit să ne vedem doar prin geam.
După câteva zile frumoase, care ne-au făcut parcă să uitam tot ce s-a întâmplat, frățiorul meu a început din nou să se simtă rău. Și când zic rău, înseamnă RĂU, nu ca a avut o simplă migrenă trecătoare.
Deși ne-am dorit să nu ajungem la spital, de data aceasta nu am avut de ales deoarece era vital pentru el
Acum sunt 4 zile de când el se afla acolo, chiar dacă virusul a trecut, sechelele lui nu trec cu una, cu două și nici nu ne atacă superficial pe toți ca „o simplă răceală” cum cred mulți dintre voi …
Nu-mi expun viața pe tapet pentru aprecieri sau critici, o expun ca o lecție deoarece m-am săturat să văd atât de mulți cretini care cred că acest virus este doar o conspirație, o minciună, un praf în ochi pentru omenire.
Dacă până acum credeam în acest virus și în vaccin dar am ținut asta cumva pentru mine, adică nu am intrat în polemici cu ființe fără creier, de acum înainte nu voi mai tolera asemenea specimene în jurul meu.
Poate că pentru voi, cei care nu dați doi bani pe tot ce se întâmplă de mai bine de un an nu este suficient de importantă viața voastră sau a familiei voastre însă pentru mine ESTE.
Noi vom fi bine curând, dar voi?!
Acceptați că trebuie să luptăm împotriva acestui virus împreună, cu toate forțele, să credem în realitatea concretă nu în imaginația închipuită.
Cei care nu credeți în toate astea, vă rog, faceți-mi un favor și ștergeți-mă de la prieteni atât virtual cât și în viața reală.
Va doresc multă sănătate tuturor și să ne auzim cu bine!
P.S. Poate veți înțelege că nu e o rușine să ai COVID și nu trebuie ținut ascuns.
– Servicii de creare site web
Ce va mai place sa dati sfaturi, si sa faceti pe cunoscatorii dupa ce ati fost chiar voi cei care nu ati tinut cont de recomandari! „De unde, cum, nu știm și nici nu contează” – oare chiar nu conteaza? Parerea mea este ca aici e esentialul, din acest aspect trebuia trasa prima invatatura, si abia apoi sa veniti sa ne dati lectii astorlalti care luand in serios „recomandarile” am reusit, INCA, sa evitam acest virus(nenorocit ca tot vi se pare interesant sa folositi cuvinte din astea senzationale pentru ca asta va place – senzationalul).
„Noi vom fi bine curând, dar voi?!” – noi suntem bine mersi, aveti grija de voi si de cei din jurul vostru macar de acum incolo, ganditi-va bine pe unde-ati umblat si feriti-va, ca de mai luati o data virusul o sa fie si mai grav, de aceea spun ca asta trebuia sa va fie prima invatatura din aceasta situatie.
@EMaramures sincer ma astept la un nivel mai elevat al textelor din articole, insa trebuie sa recunosc si faptul ca unora trebuie sa le vorbesti de la nivelul lor, de telenovela as zice.
Scuze ca nu sunt empatic deloc, insa textul denota o educatie slaba citez : „…adică nu am intrat în polemici cu ființe fără creier”, pai fetito cum ai impresia ca te prezinti in fata cuiva sa-i ceri sa-si schimbe comportamentul prezentandu-ti propria suferinta, insa jignind oamenii? Tu de fapt lasi impresia ca ai chef sa-ti versi frustrarile, nu sa-i sensibilizezi pe cei „debusolati”.
„După câteva zile frumoase, care ne-au făcut parcă să uitam tot ce s-a întâmplat..” – da, da exact, mai baga o fisa ce p$%a mea…