O noua lege de salarizare in sistemul sanitar ar trebui sa includa asistentele medicale, cresterea salariilor acestei categorii prin intermediul salarizarii in functie de performanta fiind una dintre masurile necesare pentru stoparea migratiei angajatelor cu experienta din sectorul public de sanatate, in conditiile in care, potrivit estimarilor statistice, aproape 100.000 de asistente medicale au plecat la munca in strainatate, in ultimii sapte ani, atrage atentia Federatia Solidaritatea Sanitara din Romania (FSSR).
Potrivit unui comunicat al sindicalistilor din sanatate, informatiile privind situatia asistentelor medicale din serviciile publice de sanatate sunt preluate din bazele de date publice ale Institutului National de Statistica si au facut obiectul unui studiu ale carui rezultate arata ca, in comparatie cu anul 1990, in sistemul public de sanatate numarul asistentelor medicale a scazut cu 30.000 (circa 25%), respectiv de la 125.484 asistente in 1990, la 95.484 in 2012. Cea mai dramatica scadere a numarului de asistente medicale a avut loc in perioada 2007 — 2012, respectiv 23.000, sistemul public de sanatate pierzand 17% dintre asistentele medicale.
Pe locul al doilea se situeaza categoria de personal sanitar auxiliar din unitati publice, care a scazut in acelasi interval de la 66.063 salariati, in 1990, la 55.717 in 2012, adica o reducere de circa 16% (cu 10.346 mai putini salariati).
„Daca avem in vedere ca cele doua categorii de personal se ocupa de doua paliere diferite ale ingrijirilor de sanatate, reiese faptul ca, in 25 de ani, sectorul public a pierdut peste 40.000 de salariati (pe fondul cresterii numarului de pacienti). Observam, astfel, ca ingrijirile de sanatate din sectorul public inregistreaza cea mai grava criza a sectorului sanitar. In ultimii 23 de ani, numarul pacientilor a crescut cu 12%, in timp ce numarul asistentelor medicale a scazut cu circa 25%. Situatia indica o crestere cu aproape 40% a sarcinilor de serviciu in acest interval (ea fiind si mai mare daca luam in considerare anii in care numarul de pacienti a fost mult mai mare decat in 2012)”, se mentioneaza in comunicatul FSSR.
In opinia sindicalistilor, cresterea varstei de pensionare a asistentelor medicale de la 60 de ani (59 de ani si 8 luni la ora actuala) la 65 de ani este departe de a putea fi considerata un succes, fiind de fapt „o masura pompieristica, menita sa salveze ceva din dezastrul in care se afla aceasta categorie de personal, creat de guvernarile din ultimii sapte ani”.
„Masura necesara o constituie deblocarea posturilor de asistenti medicali in sistemul sanitar public la un nivel comparativ cu anul 1990 (cel putin 30.000) si asigurarea finantarii necesare, atat pentru aceste noi posturi, cat si pentru salarizarea adecvata a acestei categorii de personal. Analiza datelor arata ca exista forta de munca necesara pentru a ocupa aceste posturi. Spre exemplu, absolventele de scoli postliceale din anii 2013 si 2014 (conform estimarilor) insumeaza circa 40-45.000, adica peste nevoile sistemului„, subliniaza FSSR.
Formarea noilor asistente medicale a cunoscut o crestere semnificativa, mai ales in ultimii 13 — 14 ani, aproximativ 185.000 de asistente medicale fiind formate in perioada 2000 — 2014, adica aproape dublul numarului de asistente medicale ce lucreaza in sectorul public.
„Nu exista informatii ce se intampla din punct de vedere profesional cu peste 100.000 de asistente medicale, acest numar fiind compus din absolventele de scoli postliceale din ultimii sapte ani si asistentele medicale care au plecat din sistemul sanitar public in aceeasi perioada (23.000). In aceste conditii, este posibil ca numarul asistentelor medicale plecate la munca in strainatate in ultimii sapte ani sa atinga cifra de 100.000. Romania este, probabil, cel mai mare furnizor de asistente medicale pe piata muncii din Uniunea Europeana, in conditiile in care sistemul romanesc public de sanatate se confrunta cu cel mai mare deficit de asistente medicale de pana acum”, arata Federatia.
In acest context, sindicalistii atrag atentia asupra faptului ca forta de munca ce se ocupa de serviciile de ingrijire acordare in sectorul sanitar public este deficitara (cel putin 25% mai putini angajati), alcatuita din salariate obosite (de munca suplimentara cu caracter permanent), imbatranite (de ramanerea in activitate peste varsta standard de pensionare), dezamagite (de nivelul de salarizare), imbolnavite (de conditiile de lucru si de bolile profesionale).
„In aceste conditii, preocuparea ultimilor doi ministri pentru o lege de salarizare suplimentara a medicilor rateaza cea mai importanta problema a resursei umane din sistemul sanitar, problema asistentelor medicale, respectiv problema capacitatii sistemului de-a acorda ingrijiri medicale. O noua lege de salarizare trebuie sa includa cel putin si asistentele medicale (opinia noastra este ca ar trebui sa vizeze toate categoriile de personal), cresterea salariilor asistentelor medicale prin intermediul salarizarii in functie de performanta fiind una din masurile necesare pentru a stopa migratia angajatelor cu experienta din sectorul public de sanatate”, mai spun sindicalistii.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
