Parisul va deveni capitala mondiala a luptei impotriva terorismului duminica, printr-o reuniune internationala si un mars republican la care vor participa peste un milion de persoane, intre care zeci de lideri straini, dupa atentatele comise de trei jihadisti si soldate cu 17 morti.
Lideri din toata lumea, partide, sindicate, grupuri religioase evreiesti, crestine, musulmane, asociatii, personalitati: toate elementele par intrunite pentru a face din 11 ianuarie o zi istorica. Initial era un miting in memoria victimelor celor trei jihadisti, ucisi intre timp de fortele de securitate: caricaturistii de la revista satirica Charlie Hebdo masacrati miercuri de fratii Said si Cherif Kouachi, apoi o tanara politista ucisa joi si patru persoane omorate vineri intr-un magazin evreiesc de Amedy Coulibaly. Insa mitingul s-a transformat progresiv intr-un summit cu inalta rezonanta diplomatica.
Cuplul regal iordanian, premierul israelian si presedintele palestinian erau asteptati la Paris pentru a se alatura presedintelui Francois Hollande incepand cu ora 15.00 (16.00, ora Romaniei). Vor fi prezenti si presedintele ucrainean Petro Porosenko si ministrul rus de Externe Serghei Lavrov. Inaintea lui Hollande, un singur presedinte francez a mai participat la o manifestatie de strada: Francois Mitterrand, in 1980, dupa profanarea cimitirului evreiesc din Carpentras, in sud-estul Frantei.
Marsul se va desfasura pe o distanta de trei kilometri, intre Piata Republicii si cea a Natiunii, din estul Parisului.
Vor participa de asemenea opt presedinti africani si numerosi lideri europeni, printre care presedintele roman Klaus Iohannis, presedintele Consiliului European, Donald Tusk, si al Parlamentului European, Martin Schulz, premierul Marii Britanii, David Cameron, si cel spaniol, Mariano Rajoy, premierul Italiei, Matteo Renzi, precum si presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, si cancelarul german Angela Merkel. De asemenea, si-au anuntat participarea la acest miting secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, premierul Turciei, Ahmet Davutoglu, si cel ungar, Viktor Orban, presedinta Elvetiei, Simonetta Sommarugale, si prim-ministrii danez, Helle Thorning-Schmidt, belgian, Charles Michel, olandez, Mark Rutte, grec, Antonis Samaras, portughez, Pedro Passos Coelho, ceh, Bohuslav Sobotka, si leton, Laimdota Straujuma.
In total, vor fi aproape 50 de sefi de state si Guverne, pe care Francois Hollande, prezent pe toate fronturile in timpul crizei, ii va primi intai la palatul prezidential Elysee. Presedintia a salutat „mobilizarea internationala exceptionala” si „unitatea nationala”. De altfel, un sondaj Ifop publicat sambata seara de Paris Match arata ca dupa cele trei zile tragice, 97 la suta dintre francezi considera necesar sa se dea dovada de unitate nationala.
La marsul republican, familiile victimelor vor deschide cortegiul, urmate de Hollande si oaspetii straini, apoi de personalitatile politice franceze. Toate partidele vor fi prezente, cu exceptia Frontului National, a carui presedinta, Marine Le Pen, a denuntat excluderea formatiunii sale de extrema-dreapta de la mitingul parizian si a facut apel la manifestatii in provincie.
Mobilizarea impresionanta inregistrata sambata in orasele franceze din provincie – 700.000 de persoane in total, potrivit ministrului de Interne – parea sa anunte o prezenta mult mai mare in capitala, duminica. Ministrul de Interne, Bernard Cazeneuve, a estimat ca vor fi „sute de mii” de manifestanti, in timp ce premierul Manuel Valls a vorbit despre „milioane”.
Recordul in Franta a fost de 1,5 milioane de persoane care au iesit in strada dupa victoria la Campionatul Mondial de fotbal din 1998. Valls a promis masuri exceptionale de securitate, cu mobilizarea a 2.200 de membri ai fortelor de ordine, inchiderea a zece statii de metrou si interzicerea stationarii vehiculelor. Acest miting de amploare intervine in conditiile in care planul de securitate Vigipirate este la cel mai ridicat nivel – „alerta de atentat – in regiunea pariziana.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
