LIMBA NOASTRA – Fi? Fii? Cand se scrie “fi” cu doi i

Se scrie FII, cu doi i, numai la:
– imperativ afirmativ: Fii cuminte!
– conjunctiv prezent, forma afirmativa si forma negativa: Vreau sa fii cuminte. Ar fi bine sa nu fii obraznic.
– viitorul format de la conjunctiv: O sa fii, nu o sa fii, nu are importanta.

In rest e FI, cu un singur i:
– infinitiv: a fi
– imperativ negativ: Nu fi obraznic!
– conditional prezent: as fi, ai fi
– conditional perfect: as fi fost, ai fi fost, ai fi spus, ai fi facut
– conjunctiv perfect: sa fi stiut, sa fi fost, sa fi avut
– viitor: voi fi, vei fi
– verb + FI: pot fi, poti fi, sa poata fi, sa poti fi, vei putea fi.

Infinitivul – intotdeauna cu un singur i: a FI.

Viitorul: se formeaza de la infinitiv, deci tot cu un singur i. Intotdeauna. Voi/vei/va/vom/veti/vor FI. FI, invariabil, la toate persoanele.

Conditionalul prezent: ca si viitorul, se formeaza de la infinitiv, deci tot un singur i. Intotdeauna. As/ai/ar/am/ati/ar FI. FI, invariabil, la toate persoanele.

Conditionalul perfect: tot cu FI de la infinitiv, adica un singur i. As/ai/ar/am/ati/ar FI fost. FI, invariabil, la toate persoanele.

Conjunctivul prezent (adica ala care incepe cu “sa…”). Se formeaza de la FI-, ala cu un singur i, numai ca acum e variabil, ca i se adauga diverse terminatii. Iar la persoana a II-a devine sa FII, cu doi i (Sa fii acolo cam pe la amiaza).
eu sa FIU (FI+U)
tu sa FII (FI+I)
el/ea sa FIE (FI+E)
noi sa FIM (FI+M)
voi sa FITI (FI+TI)
ei/ele sa FIE (FI+E)

Conjunctivul perfect, in schimb, se formeaza ca si conditionalul perfect, cu tot cu FI invariabil, un singur i. Eu/tu/el/ea/noi/voi/ei/ele sa FI fost. (Sa fi avut eu varsta ta… / sa fi avut tu experienta mea…)

Imperativul afirmativ (persoana a II-a sg, ca doar asta ne intereseaza): FII ! Cu doi i.

Imperativul negativ: Nu FI ! Cu un singur i. Ca vine de la infinitivul de mai sus, fi.

Asta e greseala cea mai frecvent intalnita: nu fii, cu doi i. Desi scriem FII! , cand il punem pe nu scoatem un i: nu FI ! . De ce? Pentru ca in limba romana imperativul negativ la persoana a II-a singular se formeaza, de cele mai multe ori, de la infinitivul verbului (Citeste! Nu citi! Spune! Nu spune! Fa! Nu face! ).

Sursa: G. Glodeanu