Dezbaterile in Comisia juridica a Camerei Deputatilor la acest proiect de lege au inceput pe data de 6 septembrie, in prezenta ministrului justitiei, Monica Macovei, care s-a prezentat atunci pentru prima si ultima data la aceste discutii, informeaza Rompres.
De la inceput, dezbaterile au fost marcate de disputele dintre reprezentantii Ministerului Justitiei, deputatii democrati si liberali, pe de o parte, si deputatii juristi ai UDMR, PSD, PC si PRM, pe de alta.
Social-democratii au reprosat ca proiectul guvernului ”a fost facut pe picior, pentru a raspunde unor comandamente”, dar a fost ”imbracat in straie de integrare”. ”Ar trebui sa-l numim legea turnatoriei generale”, spunea deputatul PSD George Baesu, in timp ce Victor Ponta a calificat legea drept o ”traznaie orgolioasa”.
Critici dure au fost aduse, de la inceput, articolului 14 din proiect care conferea ANI dreptul sa cerceteze averile personalului din conducerea cultelor.
Democratii si liberalii din Comisia juridica au afirmat, in mai multe randuri, ca amendamentele depuse de UDMR si sustinute de PSD, PC si PRM ”golesc de continut” si ”macelaresc” actul normativ.
Nemultumirea reprezentantilor MJ si a deputatilor PD si PNL s-a manifestat vehement din momentul in care a fost adoptat un amendament, prin votul deputatilor PSD,UDMR, PC si PRM, la articolul 2, care prevede ca ANI va efectua activitatea de cercetare a declaratiilor de avere si de interese, nu a averilor, asa cum era stipulat in textul guvernului.
”Nu suntem de acord ca o instanta extraordinara sa faca cercetare a averilor, pentru ca nu este constitutional. Avem organe abilitate in acest sens”, afirma deputatul UDMR Marton Arpad.
Alt amendament adoptat la dezbaterile din comisie prevedea ca sesizarea catre ANI ”va indica, in mod obligatoriu, dovezile pe care se intemeiaza si sursele de unde acestea pot fi solicitate sau va fi insotita de acte doveditoare”, fiind considerate ”nule” sesizarile care nu indeplinesc aceste conditii sau sunt anonime.
La articolul 4 al proiectului a fost adoptat un alt amendament al UDMR, care mentioneaza ca ”in termen de 60 de zile de la primirea sesizarii, inspectorul desemnat efectueaza verificarea declaratiei de avere si a declaratiei de interese a persoanei in cauza”, fiind eliminat textul guvernului care dadea dreptul inspectorului sa efectueze ”cercetarea prealabila”.
Practic, textele prevazute in varianta guvernului au fost modificate radical, fiind acceptate masiv amendamentele UDMR.
Astfel, deputatii au mai adoptat un amendament care prevede ca ”daca, in urma compararii datelor din declaratii, inspectorul ANI constata diferenta vadita dintre averea dobandita in timpul mandatului sau a exercitarii functiei si veniturile realizate sau a fost sesizat despre existenta si a altor bunuri decat cele declarate poate solicita persoanei respective informatii suplimentare”.
Potrivit unui alt amendament adoptat, prin diferenta vadita se intelege o deosebire dintre averea existenta si venituri realizate mai mare de 10.000 de euro.
Din varianta guvernului a fost eliminat, printre altele, si un aliniat de la articolul 4 care prevedea posibilitatea accesului la datele cu caracter bancar ale persoanelor fizice si juridice.
Alt amendament al UDMR adoptat, care modifica articolul 6 din textul legii, mentioneaza ca, ”in realizarea atributiilor de serviciu, inspectorii au acces, in conditiile legii, la date, informatii, inscrisuri sau documente pe care le considera necesare pentru exercitarea atributiilor, inclusiv la cele cu caracter financiar, fiscal, bancar, cu respectarea obligatiilor legale privind prelucrarea acestora”.
In Comisia juridica a Camerei Deputatilor proiectul a fost adoptat, in urma cu doua saptamani, din textul legii fiind eliminati reprezentantii clerului si membrii CES din categoria persoanelor care au obligatia sa-si declare averile. De asemenea, deputatii juristi au mai scos din proiectul de lege, la propunerea UDMR, intreg capitolul care se referea la controlul averilor.
La capitolul 6, referitor la structura sub patronajul careia isi desfasoara activitatea ANI, respectiv Consiliul National de Integritate, s-a decis trecerea acestuia in subordinea parlamentului, desi textul initial prevedea ca acest organism sa fie autonom. Din componenta CNI au fost eliminati membri care ar fi urmat sa fie desemnati de guvern, precum si reprezentantii societatii civile.
Deputatii juristi au decis, de asemenea, ca presedintele CNI sa fie ales prin vot secret si nu deschis, de catre membrii CNI. Tot aici s-a stabilit ca CNI sa propuna parlamentului si nu sefului statului numirea si revocarea din functie a presedintelui si vicepresedintelui ANI. Totodata, CNI va trebui sa prezinte anual parlamentului informari referitoare la activitatea ANI.
La dezbaterile din plen, deputatii au decis sa retrimita la Comisia juridica toate articolele controversate, insa deputatii juristi nu au adus acestora niciun fel de modificari.
Proiectul de lege privind infiintarea ANI urmeaza sa intre in dezbaterea Senatului.
Sursa: Ioana Osan
– Servicii de creare site web
