O treime din gospodarii considera, in 2014, ca poate efectua cheltuielile curente cu un venit banesc net lunar minim cuprins intre 1.001 lei si 2.000 lei, se arata intr-o publicatie a Institutului National de Statistica (INS).
„Aproape o treime din gospodarii considera ca pot efectua cheltuielile curente cu un venit banesc net lunar minim cuprins intre 1.001 lei si 2.000 lei, dar ceva mai mult de jumatate dintre gospodarii au nevoie de cel putin 2.000 lei pentru acoperirea cheltuielilor lunare. Peste un sfert din gospodarii considera ca venitul necesar acoperirii cheltuielilor curente ar trebui sa fie chiar mai mare de 3.000 lei lunar”, se arata in document.
Potrivit datelor INS, in general, tendinta este de crestere a ponderii gospodariilor care considera ca au nevoie de un venit tot mai mare pentru a face fata cheltuielilor.
„Aprecierea sub aspect banesc a nevoilor gospodariilor demonstreaza clar diferentele mari intre conditiile de trai ale gospodariilor din cele doua medii de rezidenta, in special in zona grupelor extreme de venituri considerate necesare. Astfel, daca in mediul rural putin peste 21% din gospodarii se incadreaza in primele doua intervale de venituri (sume de pana la 1.000 lei), in mediul urban aceste grupe sunt considerate corespunzatoare doar pentru 6% din gospodarii”, informeaza documentul citat.
Dintre gospodariile urbane, 67% declara ca ar avea nevoie pentru cheltuielile curente de sume care depasesc 2.000 lei lunar.
„Venituri modeste (de pana la 500 lei) sunt considerate necesare acoperirii cheltuielilor curente mai frecvent de catre gospodariile conduse de femei, de cele cu cap de gospodarie varstnic, de cele cu statutul ocupational de agricultor, precum si de gospodariile care nu au in componenta copii dependenti. Oricum, ponderile acestor tipuri de gospodarii se regasesc in intervalul 4% — 9%”, precizeaza INS.
In decembrie 2014, castigul salarial mediu nominal net a fost de 1.866 lei, in timp ce in august 2015 se situa la 1.813 lei.
Potrivit datelor Comisiei Nationale de Prognoza, in medie, anul trecut a fost de 1.697 lei, iar pentru acest an estimeaza 1.817 lei.
Sub aspectul capacitatii achitarii la timp a unor cheltuieli curente importante (intretinerea locuintei, rate la imprumuturi, plata utilitatilor etc.) INS a constatat ca mai mult de o treime din gospodarii (37,6%) au prezentat restante repetate, cauzate in principal de situatia financiara nesatisfacatoare.
„Dintre platile pentru care s-au inregistrat restante in cursul anului 2014, cele mai frecvente cazuri au fost la energia electrica si abonamentul radio (53,6% din gospodariile cu restante), intretinerea locuintei (53,3%) si abonamentul telefonic (32,2%). Ponderi reduse s-au inregistrat la restantele pentru rate la imprumuturi (9,6%) si chirie (1,5%), explicabil prin specificul acestor tipuri de plati care sanctioneaza mai sever nerespectarea termenelor de plata, precum si prin frecventa redusa a gospodariilor care platesc chirie pentru locuinta sau au de restituit imprumuturi”, informeaza publicatia.
Anul trecut, imprumuturile, ca instrument financiar, au fost folosite de 10% din gospodarii, iar ele au fost contractate in principal pentru: plata cheltuielilor pentru imbunatatirea, repararea, renovarea locuintei (47,3%) si cumpararea in rate, inclusiv prin leasing, a unor bunuri de tipul autoturismelor, echipamentului tehnic si electronic etc, (41,2%). In proportii mult mai mici, gospodariile au contractat imprumuturi in alte scopuri, cum ar fi: achitarea unor cheltuieli legate de sanatate (4,5%), pentru educatie si ingrijirea copiilor (3,0%) si pentru investitii (2,4%).
Romania a atins in august 2015 cel mai mare numar al restantierilor persoanelor fizice la banci si institutii financiare nebancare din ultimii 2 ani si o luna, in conditiile in care 719.235 de romani aveau datorii mai mari de 30 de zile, se arata in datele Bancii Nationale a Romaniei (BNR). Un nivel mai mare decat in august 2015 a fost consemnat in iunie 2013 cand numarul datornicilor era de peste 740.000. De la inceputul acestui an, numarul restantierilor a crescut cu peste 8.000 (1,18%). Cele mai multe restante erau in euro, respectiv 4,98 miliarde de lei, restul fiind in lei (peste 4,38 miliarde lei), alte valute (circa 1,93 miliarde lei) si dolari (aproximativ 69 milioane lei). Astfel, suma totala a datoriilor depaseste 11,3 miliarde lei, din care peste 7,9 miliarde erau intarzieri mai mari de 90 de zile.
Potrivit raportului asupra stabilitatii financiare, la nivel agregat, indatorarea populatiei este de 118 miliarde lei (din care 113 miliarde lei la banci si 5 miliarde lei la IFN, iunie 2015), raportul serviciul datoriei creditelor bancare in venitul net banesc reducandu-se cu 2,8 puncte procentuale in perioada analizata (decembrie 2013 — iunie 2015).
„Scaderea indicatorilor agregati ai gradului de indatorare a populatiei s-a datorat factorilor: bilantieri, precum reducerea datoriilor, ca urmare a unui flux mai redus al creditarii comparativ cu volumul creditelor ajunse la maturitate sau scoase din bilant de catre banci, macroeconomici — precum cresterea veniturilor nete banesti (inclusiv a salariului minim pe economie) si a avutiei nete a populatiei, monetari, respectiv diminuarea ratelor de dobanda pana la minime istorice si fiscali, respectiv diminuarea TVA. Indatorarea populatiei este semnificativa din perspectiva numarului persoanelor cu credite la banci si IFN. In prezent, 4,3 milioane persoane detin credite de la aceste institutii financiare (din care 1,4 milioane persoane detin carduri de credit), reprezentand 47 la suta din populatia activa (iunie 2015). In medie, un debitor are 1,6 credite la banci si IFN, iar 20 la suta din debitorii bancilor au credite la cel putin doua banci (iunie 2015)”, informeaza BNR.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
