Icoane vechi expuse la Muzeul Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului

Vineri, 23 februarie 2018, de la ora 12,00, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a participat la deschiderea expoziţiei de icoane vechi închinate Duminicii Ortodoxiei, intitulate „Chipuri din veac în veci”, ediţia a II-a, organizată de Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, prin Sectorul Patrimoniu Sacru şi Pictură Bisericească în Muzeul Centrului Eparhial din incinta Catedralei Episcopale „Sfânta Treime”, sala „Sfinţii Martiri Brâncoveni”. Contextul actualei expoziţii este prilejuit de Anul Omagial al Unităţii de Credinţă şi de Neam, de Anul Comemorativ al Făuritorilor Marii Uniri din 1918 şi de Anul European al Patrimoniului Cultural.

Purtând genericul „Arta icoanei – mărturie a unităţii de neam, limbă, credinţă şi spiritualitate românească”, expoziţia oferă tuturor celor interesaţi icoane şi obiecte din patrimoniul sacru-mobil al bisericii monument UNESCO din Plopiş, Protopopiatul Lăpuş, secolele XVIII-XIX.

La deschidere a participat un număr mare de credincioşi şi specialişti, între care am remarcat pe deputatul Viorica Cherecheș, pictori și iconari, sculptori, specialiști în artă, protoierei, cadre didactice din învățământul teologic. Rolul de gazdă l-a avut preotul Virgil Jicărean, consilier eparhial pentru patrimoniu sacru şi pictură bisericească, moderatorul discuțiilor, pictor bisericesc.

Au vorbit Pr. Virgil Jicărean, care a făcut o prezentare a expoziţiei ce cuprinde iconostasul bisericii monument istoric din Plopiş, ale cărui icoane au fost pictate de renumitul pictor bisericesc Ştefan Zugravul din Şişeşti, și icoane pe lemn din această biserică.

„Ştefan Zugravul din Şişeşti, dacă ar fi fost purtat la şcolile academice ale vremii, ar fi fost un zugrav de talie mondială, atâta fineţe şi forţă avea şi mai ales patriotism, deoarece culorile principale ale iconostasului nu sunt altele decât cele din care urma să fie alcătuit tricolorul românesc – roşu, galben şi albastru”, a spus Pr. Virgil Jicărean.

Pr. Daniel Pop, parohul din Plopiş, care este depozitarul şi, prin biserica pe care o păstoreşte, proprietarul acestor bunuri de o valoare rară, a specificat:

„Ştefan Zugravul din Şişeşti era nu numai pictor vestit, ci şi sculptor, pentru că a pictat, dar a şi sculptat catapeteasma bisericii din Plopiş. Din pictura aceasta ne dăm seama că, uitându-ne la sfinţii cuvioşi Atonie cel Mare şi Sfântul Cuvios Efrem Sirul, în biserica din Plopiş au slujit ieronomahi. Este în Plopiș şi un loc numit „Al Călugărilor”. Î.P.S. Justinian, vrednicul de pomenire, amintea că în Plopiş exista şi un ţinut al Zugrăvenilor, dându-ne seama astfel că acolo a fost şi o şcoală de zugravi. Revenind la biserică, este vorba de un amplu proiect de restaurare. Este pentru prima dată când se restaurează în totalitate biserica de la Plopiş, deodată arhitectura şi pictura bisericii, precum şi celelalte lucruri legate de biserică, cum sunt instalaţiile, sistemele de alarmă şi alte sisteme de siguranţă.”

Tot despre exponate şi pictorii bisericeşti ai vremii, descoperiţi în ultimii doi ani, a vorbit muzeograful Centrului Eparhial, Dumitriţa Filip, doctorand, pictor de icoane:

„Pe lângă iconostasul pe care deja îl privim şi pe lângă faptul că Ştefan Zugravul este primul autor al lucrărilor pe care le-am expus astăzi, am mai descoperit câţiva zugravi anonimi. Din cadrul iconostasului, doar icoana împărătească a Maicii Domnului poate fi atribuită lui Ştefan Zugravul. Alături de Ştefan Zugravul, putem observa munca unui ucenic, care nu se ridică la nivelul lui Ştefan Zugravul din Şişeşti. El pictează celelalte trei icoane împărăteşti, precum şi icoanele care se pot vedea la dulapurile din faţa icoanelor împărăteşti. Iar pe lângă aceşti doi zugravi, în cercetările efectuate pe teren, am observat că aici, în zona oraşului Baia Mare, ar fi fost un alt zugrav, care, pe la 1762, pictează trei icoane pentru comunitatea din Plopiş, care se pot viziona în această expoziție. Începem să vorbim de o şcoală de zugravi în zonă.”
Renumitul sculptor Dr. Ioan Marchiş, directorul Direcţiei de Cultură a judeţului Maramureş, a vorbit despre icoana bizantină:
„Icoanele sunt importante în Maramureş pentru că ele constituie documente de identitate religioasă şi culturală. Noi avem în Maramureş acel stil bizantin, un stil care încă nu s-a afirmat aşa cum trebuie în lume. Avem aici acest stil îmbinat cu această naivitate populară la aceşti meşteri care au ştiut să ia câte ceva din rădăcinile Maramureşului şi să le combine cu ceea ce înseamnă stilul bizantin.”
Dr. Teodor Ardelean, membru în Adunarea Eparhială şi directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare, a vorbit despre graiul românesc şi despre paradigmele care au însoţit poporul român, care s-a înrădăcinat şi dăinuie în lume de la înfiinţarea sa, a cărui predominantă existenţială a fost tendinţa spre unire, care s-a şi înfăptuit în urmă cu 100 de ani, ca rezultat al fructificării oportunităţilor care i s-au ivit şi pe care le-a fructificat. Vorbind despre unitatea de limbă şi neam, a consemnat că unele dialecte româneşti, precum cel aromân, împreună cu perimetrul său peren, dar şi celelalte trei rămase, sunt pe cale de dispariţie sau au chiar dispărut, datorită unor paradigme ce nu au fost fructificate.
„Ferice de poporul nostru că, prin vârfurile sale, a reuşit să prindă acest spirit, acest curent, care înseamnă să conştientizezi şi să pui în operă o paradigmă ce-ţi vine în faţă. Este salvatoare şi reuşeşti să te salvezi.”
Concluzia creştină şi socio-istorică a expus-o Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin, care a subliniat că:
„Suntem un popor care am rezistat prin artă sacră, prin cult şi cultură creştină şi vom rezista în continuare prin aceste lucruri preţioase pe care ni le-a dăruit Dumnezeu şi oamenii lui Dumnezeu prin poporul român care a fost inspirat şi luminat de Dumnezeu, a spus Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin. Lumina din icoane este Lumina lui Hristos din Evanghelie, din icoană în viaţa omului, din viaţa omului iar în icoană, şi din icoană spre Dumnezeu. Deci, este un circuit al Luminii Evangheliei, al Luminii lui Hristos, de aceea, Biserica Ortodoxă Română este instituţia, care, împreună cu Academia Română, şi-a asumat, cu bucurie, responsabilitatea de a organiza evenimente care să ne readucă în memorie istoria, chipurile luminoase, lumini şi rodiri ale unităţii de neam şi de credinţă”, a subliniat Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin.

Expoziţia stă deschisă publicului mai multe luni. În timpul evenimentului a interpretat cântece religioase Grupul coral al Seminarului Teologic „Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare, dirijat de Arhid. Prof. Drd. Adrian Dobreanu.
xxx
Biserica de lemn din Plopiş a fost construită de 49 de familii, între anii 1798-1805. Ea este biserica în care, la botez, a fost închinat la icoane şi la Sfânta Masă Înaltpreasfinţitul Părinte Episcop Justinian, deoarece Plopişul este localitatea în care s-a născut şi în care a fost botezat.