Cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte IUSTIN, Episcopul Maramureșului și Sătmarului va fi adusa pentru prima data in Baia Mare Icoana Maicii Domnului facatoare de minuni de la Manastirea Bixad și Racla cu o parte a cinstitelor moaște ale Sfântului Ierarh Nectarie din Eghina la Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril din Baia Mare, în perioada 7-9 noiembrie a.c.
Icoana Maicii Domnului de la Manastirea Bixad si Racla cu o particica din moaștele Sfântului Ierarh Nectarie vor fi puse spre închinare în Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril din Baia Mare str. Pasunii nr 1A începând cu ziua de vineri 7 noiembrie ora 16.30, până duminică 9 noiembrie ora 17.00. În această perioadă Sfânta Biserică va fi deschisă în intervalul orar 7.00-21.00.
Programul Bisericii Sfinții Arhangheli „Mihail și Gavriil” cu ocazia hramului și primirii sfintelor moaște este următorul:
VINERI 7 noiembrie
Ora 16.30- sosirea delegației care va aduce Icoana Maicii Domnului de la Manastirea Bixad si Racla cu moaștele Sfântului NECTARIE în Municipiul Baia Mare şi aşezarea spre închinare la Biserica Sfinţii Arhangheli din Baia Mare de pe Strada Pășunii nr.1A
Ora 17.00 – TAINA SFANTULUI MASLU
SAMBATA 8 noiembrie –sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril
Ora 9.00 Slujba Utreniei
Ora 10.00-12.00 Sfânta Liturghie
Ora 17.00 – Acatistul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril
DUMINICA 10 noiembrie- ziua de prăznuire a hramului bisericii si ziua de pomenire a SFANTULUI IERARH NECTARIE DIN EGHINA
Ora 9.00 -Sfânta Liturghie Arhierească prezidată de către Preasfinţitul Părinte IUSTIN, Episcopul Maramureșului și Sătmarului cu ocazia sărbătoririi Hramului Bisericii.
Istoricul icoanei şi al mănăstirii Bixad
Donată de împăratul Manuel al II-lea Paleologul (născut pe 27 iunie 1350- mort în 1425) comitelui Balc al Maramureşului şi mutată ulterior, în 1853, la Mănăstirea din Bixad, de icoana Maicii Domnului se leagă o serie de poveşti, fiind considerată făcătoare de minuni. Despre această icoană se spune că iniţial ar fi fost adăpostită la Mănăstirea Peri, fondată de fraţii Balc şi Drag, şi care se afla pe teritoriul Ucrainei de azi. Apoi, icoana a fost mutată în satul Mănăstirea, comuna Giuleşti (judeţul Maramureş), iar la mijlocul veacului al XIX-lea a fost dusă la Mănăstirea din Bixad.
Începuturile Mănăstirii din Bixad se pierd în negura vremurilor. Legendele spun că, în acea zonă, între Boineşti şi Călineşti-Oaş ar exista ruinele cetăţii Belovar, a dacilor liberi. Alţii susţin că mănăstirea ar fi fost construită pe locul unui altar închinat lui Zamolxis, zeul suprem al dacilor. Multe dintre documentele cu privire la zămislirea lăcaşului de cult au fost distruse sau ascunse pe teritoriul Ucrainei de azi, astfel încât informaţiile pe care le deţinem legate de construirea mănăstirii dar şi despre începuturile creştinătăţii pe aceste meleaguri sunt extrem de lacunare.
Mănăstirea Bixad este atestată documentar în anul 1689. Ea a fost populată de călugări ortodocşi, în frunte cu Isaia Grecul, venit în aceste părţi de la Muntele Athos. După semnarea actului condamnabil de trădare a Ortodoxiei şi dezbinare a românilor făcută de mitropolitul Atanasie Anghel al Ardealului în anul 1701, acest Isaia de la Bixad, după unii a fost cucerit şi el de promisiunile Romei şi a trecut la greco-catolicism, încercând să-i convertească şi pe oşeni. N-a reuşit, ba mai mult văzând reacţia maselor de credincioşi din Oaş, a fugit în Apus.
În anul 1948, Mănăstirea Bixad a fost închisă, iar aşezământul monahal a devenit orfelinat. Biserica mănăstirii a fost însă îngrijită de către preoţii din comuna Bixad care făceau anual de Sfântă Mărie Mare pelerinaje la vestită mănăstire la care participau mii de credincioşi din Oaş, Someş, Codru şi Sătmar îmbracaţi în frumoase straie populare.
După reînfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului, s-a cerut oficial Sfântului Sinod să aprobe reînfiinţarea Mănăstirii de la Bixad ce funcţionează canonic începând cu data de 1 ianuarie 1991, cu statut de mănăstire de călugări. Până în prezent, din punct de vedere gospodăresc, s-au refăcut zidurile ce împrejmuiesc incinta mănăstirii, s-a ridicat o stăreţie nouă şi s-a înălţat un frumos altar de vară, unde se săvârşesc slujbele din ziua hramului ( 29 iunie – Sf. Apostoli Petru şi Pavel) , la prăznuirea Adormirii Maicii Domnului, când oşenii se întorc acasă , şi la alte sărbători mari.
Viața Sfântului Nectarie Taumaturgul de la Eghina.
Sfântul Nectarie s-a născut în orășelul Silivria din Tracia, de pe actualul teritoriu al Turciei, la 1 octombrie 1846, fiind crescut, împreună cu cei 6 frați ai săi, în dreapta credință.
În Alexandria Egiptului, este numit predicator principal al Patriarhiei. Tot atunci, Sfântul Nectarie tipărește mai multe cărți de răspândire a dreptei credințe. Trece prin toate treptele ierarhice, fiind hirotonit (15 ianuarie 1889) episcop și numit Mitropolit de Pentapolis. În anul 1890, din pricina unor neînțelegeri, este trimis în Grecia. Înjosit și trecut cu vederea multă vreme, ajunge în cele din urma director al Seminarului Teologic Ortodox Rizareion. Pe lângă formarea tinerilor seminariști, s-a ocupat și de creșterea duhovnicească și închegarea unei strânse comuniuni între cei care îi erau ucenici. Renunță la functia de conducător al Seminarului Teologic după ce consideră că și-a îndeplinit datoria și întemeiază, împreună cu un grup de ucenice, Mănăstirea Sfânta Treime din Insula Eghina.
După trecerea sa la cele veșnice, în 1920, printr-o întâmplare minunată, trupul său este descoperit neputrezit și izvorând mir. Canonizarea sa a avut loc în 1961, fiind serbat in fiecare an pe data de 9 noiembrie.
– Servicii de creare site web
