Guvernul întârzie asumarea responsabilităţii pentru criza medicamentelor generice

Guvernul întârzie asumarea responsabilităţii pentru criza medicamentelor generice. Rezolvarea accesului milioanelor de pacienţi români la medicamente accesibile ca preţ, este în continuare amânată de către Guvern.

Nerezolvarea problemei generată de taxa clawback, adevărata problemă pentru retragerea din piaţă a medicamentelor generice esenţiale, total injustă pentru acestea, va adânci criza medicamentelor, care vor continua să fie retrase din piaţă.

Ceea ce se întâmplă în România, nu are precedent în spaţiul european. Este inacceptabil ca un Guvern să pună presiunea unui buget (medicamente) incorect administrat, pe umerii producătorilor de medicamente generice.

APMGR a pus la dispoziţia Ministerului şi CNAS modele europene de optimizare a bugetului de medicamente, dar se întârzie aplicarea acestora în România.

Proactivitatea şi managementul bugetului de medicamente, pot conduce la tratarea mai multor pacienţi.

În acest context, de criză a medicamentelor care tratează milioane de pacienţi români, Ministerul Sănătăţii este preocupat de compensarea medicamentelor inovative. Cum am precizat în nenumărate rânduri, prioritară este rezolvarea taxei clawback pentru medicamentele generice, apoi, implementate măsurile de optimizare bugetară, ca de exemplu creşterea adopţiei de medicamente generice şi biosimilare (acestea din urmă doar la 4% în România faţă de 90% în Norvegia) şi generalizarea contractelor cost-volum pentru medicamentele inovative, care au costuri foarte mari.

La ora actuală, în România există un paradox şi anume: în condiţiile existenţei tot mai multor biosimilare pe piaţă, acestea nu sunt prescrise sau sunt prescrise foarte puţin, deşi prin însăşi natura lor permit un acces crescut al pacienţilor la tratament, reprezentând totodată o soluţie de optimizare bugetară la îndemâna autorităţilor. Această soluţie este folosită cu precădere de majoritatea statelor din vestul Europei, tocmai acele state cu bugete mari în sănătate. Prin întârzierea aplicării acestei soluţii, se creează o barieră în accesul pacienţilor români la medicamente biosimilare, iar Guvernul pierde milioane de Euro anual.

Aşa cum am mai menţionat, este important şi urgent să se implementeze, din luna decembrie 2019 următoarele măsuri, şi anume:

1. Ajustarea bugetului de medicamente cu inflaţia de la nivelul anului 2018, adică 4,63% conform INS, mai exact 75 milioane RON pe trimestru;

2. Eliminarea din calculul taxei clawback a valorii consumului de medicamente din spitale, aproximat la 8-9% din consumul trimestrial total, pentru că, în cazul acestor medicamente vorbim de dublă taxare;

3. Introducerea unui clawback diferenţiat şi plafonat pentru medicamentele generice şi biosimilare, care prin natura lor, reprezintă soluţii de optimizare bugetară şi acces crescut la tratamente

APMGR atrage atenţia că cele mai multe cheltuieli ale statului român merg către medicamente inovative, peste 75%, multe dintre acestea tratând câteva mii de pacienţi, dar ignoră milioanele de români care folosesc medicamentele cu preţuri mici.

În schimb, taxa clawback este aplicată uniform atât medicamentelor scumpe cât şi celor cu preţ accesibil, cu un impact negativ mult mai mare asupra celor din urmă. Acest lucru se întâmplă din cauza preţului redus şi al sistemului de adaosuri, pentru care toţi producătorii sunt obligaţi să plătească clawback.

Taxa clawback este o barieră reală în calea accesului pacienţilor la medicamentele generice, fapt ce a generat retragerea din piaţă a peste 2.500 de medicamente generice, dar şi o barieră în calea atragerii de noi investitori străini.

Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) –www.apmgr.org- este o organizaţie non-guvernamentală şi independentă, care îşi propune să contribuie în mod activ la îmbunătăţirea accesului la tratament farmaceutic pentru pacienţii români.

Companiile membre APMGR au capacităţi de producţie în Bucureşti, Târgu Mureş şi Constanţa unde se produc peste 1.500 de medicamente generice acoperind toate clasele terapeutice, de la produse antireumatice şi antialergice, până la produse oncologice. Industria generică locală contribuie cu cca 1,5% la PIB, asigurând peste 8.000 de locuri de muncă. APMGR este afiliată la Medicines for Europe –www.medicinesforeurope.com- organizaţia reprezentativă a industriei producătoare de medicamente generice şi biosimilare din Europa.

APMGR reprezintă principalele companii producătoare de medicamente generice din România: Accord Healthcare, Amring Pharmaceuticals, Alvogen, Dr. Reddy’s, Egis, Fresenius Kabi, Gedeon Richter, Krka, Magistra CC, Medochemie, Mylan, Sandoz, Stada, Teva, Zentiva.