Purtatorul de cuvant al Fondului Monetar International, Gerry Rice, a admis in declaratiile acordate presei ca datoria Greciei este ridicata, iar oficialii zonei euro au acceptat o noua stergere a datoriei tarii, transmite site-ul ekathimerini.com. In cadrul unei conferinta de presa desfasurate joi seara la Washington, Gerry Rice si-a exprimat ingrijorarea privind perspectivele unei instabilitati politice in Grecia, inaintea alegerilor locale.
“In programul de asistenta al Greciei, ca si in alte programe, stabilitatea politica este o problema importanta”, a apreciat oficialul FMI. Referindu-se la datoria Greciei, Gerry Rice a declarat ca aceasta este “deja ridicata si este de asteptat sa ramana semnificativa” iar oficialii zonei euro au acceptat o noua stergere a datoriei tarii, daca va fi necesar, cu conditia ca liderii de la Atena sa-si respecte angajamentele privind implementarea reformelor.
O noua stergere a datoriei Greciei va fi discutata la reuniunea Eurogrupului din 5 mai, a anuntat luna trecuta ministrul elen de Finante, Yannis Stournaras, la o conferinta a oamenilor de afaceri desfasurata la Atena. “Anuntul Eurostat privind excedentul primar inregistrat de Grecia in 2013 a deschis calea discutiilor privind reducerea datoriei tarii, pe baza acordurilor convenite cu partenerii nostri”, a explicat oficialul elen.
In 2013, Grecia a inregistrat excedent bugetar primar, excluzand costurile cu serviciul datoriei, de 1,5 miliarde de euro sau 0,8% din PIB, primul din 2002, au anuntat Comisia Europeana si Guvernul de la Atena. Cifra nu include alte cheltuieli exceptionale si venituri, cum ar fi ajutorul acordat pentru recapitalizarea bancilor elene sau profiturile inapoiate Atenei de bancile centrale europene, realizate in urma detinerilor de obligatiuni guvernamentale elene.
Panos Tsakloglou, presedintele Consiliului expertilor economici din Grecia, a reamintit ca la reuniunea din noiembrie 2012 a ministrilor de Finante din zona euro s-a anuntat ca va fi analizata o noua stergere a datoriei Greciei dupa ce Atena va inregistra excedent bugetar primar. De asemenea, Stournaras a afirmat ca Grecia a inregistrat intr-o perioada mai mare de trei trimestre ajustarile fiscale necesare pentru a face datoria sustenabila.
“Estimam ca peste 85% din ajustarile necesare reducerii datoriei la un nivel sustenabil pana in 2020 s-au realizat deja. Aceasta inseamna ca cea mai dificila parte a fost depasita dar inca mai trebuie adoptate cateva masuri”, a afirmat ministrul elen de Finante. Analistii sustin ca Grecia poate negocia cu reprezentantii Uniunii Europene, ai Bancii Centrale Europene si Fondului Monetar International o noua stergere a datoriei, dupa ce oficialii europeni au confirmat ca Atena si-a indeplinit obiectivele fiscale, inregistrand in 2013 un excedent bugetar.
In urma cu patru ani, Grecia a solicitat oficial asistenta financiara internationala, deoarece randamentele cerute de investitori pentru a achizitiona obligatiuni grecesti au atins un nivel nesustenabil, ceea ce a precipitat intrarea tarii in criza. Luna aceasta, Grecia a revenit cu succes pe piete cu o vanzare de obligatiuni pe cinci ani. Obtinerea excedentului bugetar este un semn al progreselor realizate de Grecia pentru a-si pune in ordine finantele, la patru ani de cand masurile dure de austeritate au redus aproape un sfert din PIB si au dus la un nivel record al somajului, de aproape 28%.
In urma negocierilor, FMI vrea sa se asigure ca, dupa incheierea programului de creditare a Greciei, in 2016, tara poate ajunge la o datorie de 124% din PIB in 2020 si sub 110% din PIB in 2022. La sfarsitul lui 2013, datoria Greciei se ridica la nivelul record de 175% din PIB.
Grecia si-a redus anul trecut deficitul bugetar la 2,1% din PIB, excluzand cheltuielile exceptionale cu recapitalizarea bancilor, arata cifrele preliminare publicate miercuri de Oficiul European de Statistica (Eurostat). In 2012, Grecia a inregistrat un deficit bugetar de 6,2% din PIB.
Incluzand toate cheltuielile, deficitul bugetar elen a urcat anul trecut la 12,7% din PIB, de la 8,9% in 2012. Dar datele din 2012 includ cheltuieli echivalente cu 2,7% din PIB pentru sprijinirea sectorului financiar al tarii, iar in 2013 sumele cheltuite pentru recapitalizarea bancilor s-au ridicat la 10,6% din PIB, a anuntat Eurostat.
Grecia, care in 2010 a devenit prima tara din zona euro ce a cerut ajutor extern, nu reuseste sa revina pe crestere, chiar daca a primit doua pachete de asistenta financiara totalizand 240 de miliarde de euro (318 miliarde de dolari) si o reducere a datoriei de circa 100 de miliarde de euro.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
