Recensământul 2022 a întâmpinat probleme de la început.
La data de 14 martie autoritățile au demarat procedura de recenzare a populației prin intermediul platformei online. Cetățenii trebuiau să completeze un formular, lucru care ar fi trebuit să facă lucrurile să meargă mai ușor. Din păcate, dificultățile au răsărit chiar de la început, deoarece în primă fază, platforma pe care populația trebuia să o acceseze s-a blocat.
„În prima etapă putem vorbi despre o funcționare greoaie a platformei în anumite motive, din cauza unui număr mare de accesări simultane, iar în partea a doua putem aminti de lipsa recenzorilor, care a adus la îngreunarea procesului de recenzare”, anunțau autoritățile.
Recensământul s-a desfășurat în două etape, prin completarea formularului online și apoi prin recenzarea cu ajutorul cenzorilor.
-14 martie – 27 mai 2022: Autorecenzare online
-31 mai – 17 iulie 2022: Colectarea datelor de către recenzori, prin interviuri faţă în faţă (cu ajutorul tabletelor)
Cauzele pentru care recensământul din 2022 a fost un eșec
O altă problemă pe care au invocat-o autoritățile a fost și lipsa unui personal competent care să facă recenzarea din ușă-n ușă, procedură față de care cetățenii au manifestat o foarte mare reținere, mulți dintre ei nedorind să deschidă ușa unor persoane necunoscute. Desigur la acest fenomen putem spune că a contribuit și comunicarea deficitară cu cetățenii, sau lipsa informării riguroase a populației asupra recensământului din 2022.
În consecință termenul limită, până la care cetățenii puteau completa formularul, s-a prelungit de două ori, iar autoritățile au avertizat cu amenzi de până la 3.000 de lei pentru persoanele ce refuză să se recenzeze. Inițial, recensământul din 2022 trebuia să se finalizeze la data de 17 iulie, însă autoritățile au prelungit termenul până la 20 iulie, apoi, în ultimă fază până la 31 iulie.
„Mai mult de 1,5 milioane de persoane din „ținta” de 19 milioane au rămas complet nerecenzați. În București situația este cea mai ridicolă pentru INS și primării – peste 450 de mii de persoane (30% din populația de 1,8 milioane*) nu s-au recenzat”, a scris avocatul pe pagina sa de Facebook.
Ca să îi iasă măsurătorile prognozate, INS va apela acum la „date agregate”, adică la informații care sunt deja în sistem – la evidența populației, la cadastru și la registrele agricole, la serviciile de informații, la autoritatea electorală, la bănci etc.
Să vedem cum se vor respecta dispozițiile legale relative la protecția datelor cu caracter personal (GDPR) – probabil că nu se vor respecta și vor ieși scandaluri administrative și judiciare. Ceea ce, pentru un răutăcios justițiar ar trebuie să fie un motiv de entuziasm. Numai că, în acest demers eșuat s-au cheltuit deja 80 de milioane de euro, din bani publici., a adăugat Gheorghe Piperea în postarea de pe pagina sa de Facebook.
Andrei Buda
– Servicii de creare site web
