 |
 |
Vezi GALERIE FOTO
Circuitul propus: Baita, Trestia, Talpi, Taul Faerag, Saua Stogu, Baita
Se pleaca spre centrul Baitei si in continuare spre Trestia (asfalt ingust, excelent), lasand la dreapta drumurile spre Barbura si Saliste iar la stanga pe cel catre Hartagani. Ne apropiem de o vale strajuita in dreapta de un impresionant contrafort calcaros. Vizavi de acesta, pe un promontoriu ce domina zona, apare silueta frumoasa si alba, cu acoperis de tigla rosie, a bisericii de sec. XVI din Trestia, probabil cea mai veche din zona.
Sub impresionanta stancarie calcaroasa din dreapta drumului un palc de maci rosii pare a fi confundat anotimpurile. Drumul suie in abrupte si scurte volte. Se iese deasupra Trestiei, la capatul unui drum de TAF ce suie costis spre Talpi, o zona in care cresteau din abundenta jugastrii din care motii locului isi confectionau an de ani talpici noi pentru saniile lor trase de boi si cai.
La Taul Faerag
De aici se panorameaza spre pitoreasca vatra a satului Trestia, admirand spre SE Stogul, la E Cetrasul, cu un picior SV custuros-calcaros alb-argintiu, impadurit in rest, si Bulzul Hartaganilor, uriasul gogoloi calcaros sfredelit spre S de valcele si hornuri spurcate, peretii sai, aparent inalti de sute de metri nedepasind practic 80-90 m.
Impresia de inalt se datoreaza, ca si in cazul altor klippe calcaroase desprinderii si brustei inaltari a lor din colinele joase, cu pajisti, livezi sau paduri de foioase ori de amestec imprejur.
Se suie costis pe drumul de TAF colbuit, lasand in dreapta o mare zona acaparata de ferigile verzi-ruginii, intrand in padurea dominata de fag, ciugulund mure, auzind cinci impuscaturi seci ale braconierilor nevazuti, atingand dupa mai bine de-un ceas cota de 689 m altitudine.
Spre stanga fagetul descreste vertiginos, versantii convergand spre depresiunea antropicului Tau Faerag amenajat pe la 1800 cu scopul asigurararii necesarului de apa industriala pentru minele si mai ales steampurile, din zona Certeju de Sus.
Se coboara rapid pe fostul drum de carute, ulterior de TAF, azi marcat cu benzi rosii de polietilena de mountain bikeri, ATV-isti, motocrosisti, dar si cu acea discreta banda galbena orizontala, apoi pana la cota de 477 m in zona S, a barajului si a capatului drumului pietruit ce suie in cca 1,5-2 km din Certeju de Sus.
Beneficiem de umbra fagetului, dar si a treptatei innorari, lasand deasupra taului si in dreapta drumului, langa o mare poiana agreata de cervide si capriori pentru ritualul lor autumnal al boncanitului, o veche cabana forestiera, la nevoie drept refugiu.
Taul Faerag aduce leit lacurilor Bodi Ferneziu
Taul Faerag aduce leit lacurilor Bodi Ferneziu si Baia Sprie din apropierea Baii Mari si construite cam in aceeasi perioada a debutului anilor 1800 cu acelasi scop de asigurare a necesarului de apa tehnologica pentru steampurile baimarene, doar ca e mai mare decat ele si are o forma aproximativ dreptunghiulara.
Pacat ca jegul picnicaresc spurca, precum si in numeroase alte zone de agrement acestor locuri. Cocoasele impadurite cu foioase ale magurilor E-SE, pe alocuri cu insule plantate cu molid, brad, zada se scalda ca niste delicate acuarele-n undele de smarald ale taului. Caldura verii si seceta au determinat excesiva inmultire a algelor mai ales in apropierea maluri, in zonele cu adancimi reduse si in locul in care paraul care alimenteaza lacul intra in acesta.
„Martorii” aerului nepoluat
Se face un scurt popas in zona digului, dupa care se ocoleste taul pe malul sau N-NV, continuand o vreme in amontele paraului aproape sec care-l alimenteaza, starnind o rata salbatica pripasita impreuna cu alte surate in stufaris.
Se urmeaza un drum de TAF minunandu-ne de ciudata devastare a brusturetului cu frunzerle uriase pascute sau/ si ciuruite de larvele (omizile) hraparete ale vreunei necunoscute de noi specii de fluturi.
Traversand paraiasul , dislocand cateva pietre, se da peste raci tineri, unii ceva mai maricei, martori veritabili ai nonpoluarii apelor din zona, indeosebi dupa incetarea exploatarilor miniere din zona Zlatna, ecologizarea haldelor de steril si neantrenarea prafului, poluant datorita incarcaturii cu oxizi ai metalelor grele, de catre curentii inalti de aer, ne-a spus Alexandru Cornel. Alti martori fideli ai aerului nepoluat sunt lichenii, indeosebi cei sur-albastrii de pe trunchiurile de goruni si ceri.
Coborarea catre Trestia
Abandonand dupa aproximativ un km valea si drumul de TAF se ia la stanga, imediat dupa reperarea bornei silvice III/197 amplasata pe un fag robust, urmand ascendent malul geografic stang al unui parau, remarcand pe versantul cu faget matur conglomerate cuartoase, pe alocuri si jasp intens rulat, iar pe trunchiurile doborate de vijelii exemplare de iasca fotogenica, bureti, ciupercute dar si palcuri tonic verzi de screada.
Se ajunge la capatul unui alt drum vechi de caruta care suie in serpentine spre Saua Stogu de unde incepe coborarea catre Trestia, initial prin padure, apoi pe langa marginasele gospodarii cu pruni plini de rod delicios dar si cu vita-de-vie salbaticita oferind trecatorilor dulci si savurosi ciorchini de struguri.
Panorama se largeste apoi spre Talpi, Trestia, razletele-i gospodarii, mult mai dens grupate in zona N-NV, pe deasupra palcurilor caselor spoite-n albastru ultramarin, alteori in verde strident, cu acoperisuri rosii de tigla, ivindu-se Bulzul Hartaganilor ori piramida trapezoidala a Cetrasului ( Setrasului).
Soarele arde la ora 15 cand se incheie circuitul turistic de aproximativ 13 km. Se ia inspre Baita, oprindu-ne pentru a imortaliza in cateva randuri specificele panorame ale acestor inconfundabile plaiuri motogane.
Seara se incheie cu un splendid apus de soare deasupra Pesterei si Ormindei in simfonia greierilor. Ploaia aparent iminenta seara trece departe de Baita, cu toate ca norii acoperau cerul dimineata.
Se porneste spre Brad-Abrud-Campeni-Buces Vulcan. Incepe sa picure, mai apoi sa ploua. Se coboara din Pasul Buces Vulcan. Intrebat ce anume din cele trei excursii ale acestei minivacante ii placuse in mod deosebit, Radu raspunde… popasurile, dupa care adoarme dus pana in parcarea din dosul apartamentului lor.
Ploaia a venit incepand de prin Buru spre Turda, iar aventura turistica apuseana se apropia de final.
Foto: Taul Faerag si Saua Stogu, in Muntii Apuseni (c) Lucian Petru Goja
Sursa: Lucian Petru Goja
– Servicii de creare site web
