Dr. Viorica Cherecheş: „Suferinţa bolnavilor nu trebuie tranzacţionată politic”

Ministerul Sănătății, prin persoana care deţine portofoliul de ministru, a propus reducerea cu 81,3 milioane de lei a bugetului total alocat programelor naționale de sănătate publică în 2019, în condițiile în care România alocă cei mai puțini bani din Uniunea Europeană pentru sănătate, media la nivelul Uniunii fiind de 10% din PIB. Este grav să reamintesc că țara noastră alocă aproape 5% din PIB, sumă mult prea mică pentru un sistem medical de calitate care nu are programe naţionale de prevenție decât pe hârtie.

Fondurile insuficiente pentru rezolvarea problemelor din sistemul sanitar nu mai permit o nouă mutilare. Gândirea haotică şi lipsa de profesionalism a ministrului Sănătăţii transformă Ministerul Sănătăţii într-un organism vulnerabil, fără resurse, finanţare şi lipsit de perspective.

Datele publicate de Eurostat reflectă realitatea și haosul din sănătatea românească ceea ce denotă că sistemul sanitar a fost aruncat în derizoriu de ambiţii subliminale şi făţarnice ale actualului ministru al Sănătăţii.

În toate țările UE guvernele sunt implicate în finanțarea serviciilor medicale, dar în România în loc să se mărească sumele alocate sistemului medical, se taie și din promisiunile făcute triumfalist pe toate canalele media. Promisiuni de finanţare ae ministrului fără fundament, pacienţii aşteaptă materializarea angajamentelor care în fiecare zi se dovedesc neadevărate.

Diminuarea cu suma de 81,3 milioane de lei, atât la nivelul creditelor de angajament cât și al creditelor bugetare, arată disperarea acestui guvern rămas fără resurse inclusiv în finanţarea domeniilor strategice pentru care a girat cu proiecte, finanţări şi politici rămase doar în stadiul teoretic.

În programul de guvernare și politicile de sănătate ați venit numai cu sloganuri care sună bine în mass-media, numai cu promisiuni şi iluzii. Ați venit cu vorbe mari și aici nu pot decât să citez că ”viziunea principală a programului de guvernare în domeniul sănătății este construită în jurul cetățeanului și nu a sistemului medical, scopul final fiind acela ca serviciile de sănătate să fie cât mai aproape de cetățean”. Care cetățean? Cel care apelează la mila publică pentru un tratament în străinătate pentru a-și salva viața, cel care este umilit zilnic în spitale insalubre, adevărate pericole pentru sănătatea oamenilor?

La începutul anului 2019 ministrul Sănătății declara cu multă suficienţă că avem nevoie de bani pentru investiții și pentru programele naționale. Acum, la câteva luni care ne mai despart de finalul anului, constatăm că investiţiile au fost improvizate, fără finalitate, construirea spitalelor s-a amânat, iar programele pentru prevenţie au rămas doar pe hârtie.

Oare când vorbiți serios? La început sau la sfârșit de an?

Ministrul Sănătății afirma că “80% dintre manageri nu au ce căuta în sistemul de sănătate”. Dumneavoastră v-ați făcut o evaluare a activității prestate ca manager de spital sau la conducerea ministerului? Sunt convinsă că nu!

Sănătatea are nevoie de un OM care să cunoască problemele şi priorităţile sistemului sanitar, cu o gândire coerentă şi soluţii viabile pentru ca suferinţa bolnavilor să nu mai fie tranzacţionată politic.