DOCUMENTAR – Craciunul pe stil vechi – obiceiuri

Craciunul pe stil vechi este sarbatorit in tara noastra in comunitatile de rusi, ucraineni si sarbi. Astfel, pentru rusii lipoveni care traiesc in judetul Suceava, in comunitati din Climauti, comuna Musenita, Lipoveni, comuna Mitocu Dragomirnei, Manolea, comuna Forasti, in municipiile Suceava, Falticeni, Radauti si in orasul Gura Humorului, dar si pentru cei care s-au stabilit in Dobrogea sarbatorile de iarna incep pe 7 ianuarie, cand are loc Craciunul, sarbatoare Nasterii Domnului.

Masa de Craciun a rusilor lipoveni include bucate specifice cum ar fi haladet (o piftie speciala, care se serveste cu hrean), lapsa (taitei fierti in supa de pasare), sarmalute in foi de vita de vie sau varza. Nu lipseste pestele, care se regaseste preparat in ciorba de perisoare sau chiftelute. La desert se servesc cozonac cu nuca, coltunasi cu branza (vareniki) si alte specialitati rusesti. Imediat dupa masa incep sa apara si colindatorii, care canta in casa, in fata icoanei. Singurul colind este o cantare bisericeasca, „Hristos Rajdaetsea”. Colindul incepe de la preotul satului si continua la restul gospodariilor.

Pentru ucrainenii din Maramures, sarbatorirea Nasterii Mantuitorului se face potrivit obiceiurilor mostenite de generatii. In Ajunul Craciunului se mananca de post, dar traditia cere ca pe masa sa fie asezate noua feluri de mancare, aceasta simbolizeaza bogatia de peste an. Cea mai importanta mancare este „hrebleanca”, o mancare facuta din ciuperci gatite cu zeama de varza. De asemenea, nu poate lipsi de pe masa graul fiert, simbol al roadelor bogate, sau pestele. Un obicei aparte este acela ca picioarele mesei sunt legate cu un lant, iar aceasta ramane asa pana la Boboteaza, pentru ca binele sa ramana in casa.

In seara de Ajun, dupa apusul soarelui si pana inainte de miezul noptii, sunt asteptati copiii la colindat. La ora 12,00 noaptea se merge la biserica, la snocne, cum se numeste slujba de la miezul noptii. Dupa slujba, in biserica se colinda, iar din repertoriu nu lipseste cea mai veche si mai lunga colinda, care contine 17 strofe. Dimineata, in ziua de Craciun, toata lumea merge din nou la biserica, unde un grup de tineri vin cu Viflaimul.

Sarbii pe langa bucatele speciale pe care le pregatesc cu acest prilej aprind la miezul noptii de ajun banjak-ul (o creanga de stejar), pentru ca arzand, acesta aduce in viata lor: bunastare, fericire si noroc. Pana la miezul noptii, se mananca doar mancaruri de post, iar sub fetele de masa se pun, conform traditiei: bani si fan, acestea urmand sa fie scoase doar la Boboteaza (19 ianuarie). Atunci fanul va fi dat animalelor din gospodarie.

Craciunul pe stil vechi il sarbatoresc si romanii care fac parte din Biserica Ortodoxa de Stil Vechi, stilista, cum este denumita popular (nerecunoscuta canonic de nici o biserica ortodoxa). Pentru acestia sarbatoarea Nasterii Domnului se face potrivit cu traditiile locului, cea mai mare parte dintre ei aflandu-se in Moldova.

Nasterea Mantuitorului este sarbatorita si de basarabeni tot pe 7 ianuarie, cele doua mitropolii care activeaza pe teritoriul Republicii Moldova, Mitropolia Basarabiei ce apartine canonic de Patriarhia Romana si Mitropolia Moldovei care apartine Patriarhiei Ruse, fiind pe stil vechi. In Basarabia exista obiceiul ca Ajunul Craciunului sa fie asteptat cu paine. Gospodinele coc din aluat „craciunelul”, un colac mic in forma cifrei opt, dar si „ajunelul”, care nu completeaza optul, adica doar vesteste apropierea, ajunul Nasterii Domnului. Acesti doi colaci se agata, impreuna cu flori de busuioc, la icoana si se tin pana la Sf. Gheorghe, cand se scot si se dau la animale ca sa la pazeasca de rele.

Sursa foto: Agerpres
Sursa: Agerpres