Pe 4 martie 1977, Romania a fost zguduita de un puternic cutremur de pamant, cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter. Seismul a lovit partea de sud a Romaniei, la ora 21.22. Epicentrul s-a situat in Muntii Vrancei, cea mai activa zona seismica din Romania, la adancimea de 94 de kilometri. Seismul, cu efecte devastatoare, a avut o durata de 55 de secunde. Unda de soc s-a resimtit in aproape toata regiunea balcanica. A fost cel mai violent fenomen natural ce a lovit Romania in secolul XX, din punctul de vedere al pierderilor umane. Totodata, s-a situat pe locul al patrulea in topul seismelor produse in Romania in ultimii 200 de ani.
*** Bilantul victimelor si pagubelor materiale a fost impresionant: 1.578 de persoane si-au pierdut viata, strivite sau asfixiate sub daramaturi, din care 1.424 in Bucuresti. Numarul total al persoanelor accidentate s-a ridicat la 11.300, iar 32.900 de cladiri au fost grav avariate sau distruse. Imediat dupa seism, circa 35.000 de familii au ramas fara adapost. Circa 760 de unitati economice au fost afectate.
*** Pierderile economice inregistrate s-au ridicat la aproximativ doua miliarde de dolari, cifra neconfirmata de autoritatile vremii. Un raport amanuntit al distrugerilor pe care le-a provocat cumplitul dezastru nu a fost dat publicitatii.
*** In Bucuresti s-au prabusit atunci o multime de cladiri. In centru au disparut blocurile Scala, Continental – Colonadelor, Dunarea, Casata, Nestor s.a. Din cele 33 de cladiri inalte prabusite atunci 28 erau construite inainte de 1940. In afara de capitala tarii, cele mai afectate judete au fost cele situate in proximitatea Bucurestiului: Prahova, Dambovita, Teleorman, Vaslui, Iasi, Galati si Buzau.
*** Seismul a afectat si Bulgaria. In orasul Svistov, aflat in nordul tarii, peste 100 de oameni au murit si trei blocuri mari de locuinte au fost distruse.
*** La data producerii cutremurului, Nicolae si Elena Ceausescu se aflau intr-o vizita oficiala in Nigeria. Ceausescu a aflat despre dezastrul din tara de la un oficial roman.
*** Initial, stirile referitoare la cutremur erau confuze, iar populatia vorbea despre o catastrofa mult mai mare. Din cauza intreruperii curentului electric in Capitala, serviciile de comunicatie nu au functionat cateva ore. Populatia a iesit in strada, speriata de posibilele replici seismice. Pe moment, autoritatile nu au luat nicio masura concreta.
*** S-au constituit ad-hoc echipe de salvatori la toate blocurile distruse. Medicii, militarii, oameni de diverse profesii s-au prezentat la locurile de munca. Noua unitati spitalicesti au fost scoase din functiune. Spitalul de Urgenta Floreasca din Bucuresti, desi grav avariat, a fost luat cu asalt. Ulterior, el a fost evacuat. Stadionul Dinamo din imediata apropiere a fost transformat in punct de triere pentru raniti. Pana in dimineata de 5 martie s-a lucrat la reabilitarea retelelor utilitare – apa, gaz, telefoane, curent electric.
*** Dupa restabilirea legaturii cu tara, Nicolae Ceausescu a instituit starea de necesitate pe intreg teritoriul tarii. Cuplul prezidential si delegatia romana aflata in Nigeria s-au intors in Romania in timpul noptii de 4 spre 5 martie 1977. In zilele urmatoare, seful statului a efectuat vizite in Bucuresti pentru evaluarea pagubelor produse.
*** Echipele de militari si pompieri insarcinate cu salvarea posibililor supravietuitori au beneficiat de ajutoare de la Crucea Rosie. Lor li s-au alaturat cascadorii de la studioul de film de la Buftea si multi voluntari. Au fost salvate de sub ruine numeroase persoane, unele chiar si dupa multe zile, cand nu se mai credea ca este posibila supravietuirea.
*** Printre personalitatile care si-au pierdut viata atunci s-au numarat Toma Caragiu, unul dintre cei mai mari actori ai scenei romanesti, cantareata de muzica usoara Doina Badea, regizorul Alexandru Bocanet, Anatol E. Baconsky – poet, teoretician literar, prozatorul Alexandru Ivasiuc, scriitorul Mihai Gafita. Corneliu M. Popescu, cel mai apreciat traducator al operei eminesciene in limba engleza, a murit la doar 19 ani. Alte personalitati ale vremii decedate la cutremurul din 4 martie 1977 au fost poeta Daniela Caurea, scriitorii Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Nicolae Vatamanu si Viorica Vizante, actrita Eliza Petrachescu, pianistul si compozitorul Tudor Dumitrescu, lingvistul si istoricul literar Ioan Siadbei, mezzosoprana Mihaela Maracineanu, cantareata Filofteia Lacatusu, scenograful Liviu Popa, fizicianul Florin Ciorascu.
*** Pe langa pierderile de vieti omenesti, cutremurul a produs si disparitia multor monumente de arhitectura. Regimul comunist a folosit pretextul cutremurului pentru a demola o serie de cladiri considerate incomode, din varii motive. Spre exemplu, Biserica Ienei, situata in stanga blocului Dunarea din centrul Capitalei, in dreptul Institutului de Arhitectura ‘Ion Mincu’ si vizavi de Teatrul National si hotelul Intercontinental, a fost ulterior demolata, desi rezistase catastrofei.
Blocul Dunarea a fost si el daramat, timp in care turla Bisericii Ienei a fost lovita intentionat de un utilaj de demolare. Monumentul nu a fost salvat, dupa cum nu au fost salvate nici picturile murale si frescele de o mare valoare artistica executate de Gheorghe Tatarescu in interiorul bisericii.
Fostul sediu al Uniunii Artistilor Plastici (Casa arhitect Grigore Cerchez), aflat pe strada Sevastopol, a „beneficiat” de acelasi tratament – demolarea. Odata pornita, actiunea de inlaturare a cat mai multe monumente de arhitectura si lacase de cult s-a extins si asupra colectiilor si colectionarilor de arta.
Sub pretextul punerii la adapost a operelor de arta, colectiile particulare si casele memoriale au fost deposedate de lucrarile de arta aflate in patrimoniul lor, aparand ideea realizarii unui Muzeu al Colectiilor, care s-a finalizat mai tarziu.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
