Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT) propune Ministerului Finantelor tiparirea bacsisului pe nota de plata din restaurante, initiativa agreata de o parte dintre proprietarii localurilor, care cred ca vor avea un control mai bun asupra veniturile restaurantului, si respinsa de altii, pe motiv ca se va incarca factura clientului.
„ANAT si FAPT cer Ministerului Finantelor legalizarea bacsisului in restaurante. Asta inseamna ca scot la alb si bacsisul chelnerului, care astfel va fi declarat si fiscalizat”, a declarat Corina Martin, presedintele ANAT si al Federatiei Asociatiilor Patronatelor din Turism (FAPT). Ea spune ca restaurantele isi vor stabili nivelul „atentiei” platite chelnerilor, care trebuie sa fie undeva peste 10%, si astfel statul va colecta mai multe taxe si impozite.
„Multe restaurante vor renunta sa mai plateasca la negru chelnerii. Tinand la negru bacsisul, aceasta poveste nu ajuta nimanui”, a afirmat Martin, care a aratat ca in mai multe tari, printre care si Statele Unite ale Americii, bacsisul in restaurante este legalizat si fiscalizat.
Nu de aceeasi parere sunt unii reprezentanti ai restaurantelor, care cred ca o asemenea masura ar avea consecinte negative asupra consumului. „Nu cred ca este o solutie buna, pentru ca se incarca nota de plata a clientului. Este neplacut pentru client sa-l obligi sa lase ceva in plus. Nu toti clientii lasa bacsis”, a spus Catalin Mahu, proprietarul lantului de restaurante La Mama.
El crede insa ca o astfel de reglementare ar avea un efect pozitiv asupra salariilor angajatilor, care ar urma sa creasca. „Pe cealalta parte, ai o incasare cu 10% mai mare, pe care o dai direct in salarii, deci costurile angajatorului cu salariile devin mai mici. Cred, insa, ca sunt multe alte lucruri care pot fi facute pentru scoaterea banilor negri la suprafata”, a afirmat Mahu.
Si Mohammad Murad, presedintele Federatiei Patronatelor din Turismul Romanesc (FPTR), crede ca sunt variante mai bune prin care sa creasca incasarile bugetare. „Inainte sa fiscalizam bacsisul, ar trebui sa incercam sa fiscalizam toate tigarile si petrolul care intra in tara. Ar trebui mai intai sa ajutam economia sa mearga atat de bine incat restaurantele sa aiba vanzari si abia apoi sa punem bacsisul chelnerilor pe nota de plata”, a adaugat el.
Murad a adaugat ca o admira pe Corina Martin pentru ca a terminat de rezolvat toate temele pe care le avea la patronatele din turism pe care le conduce si ca are timp sa se ocupe si de probleme care tin de fiscalitate.
„Ma indoiesc ca oferirea unei compensatii suplimentarea pentru chelneri reprezinta o ilegalitate. «Legalizand» bacsisul, riscam sa dam un semnal gresit ca acesta este un drept, si nu o recompensa, care nu este garantata nici macar de oferirea unui serviciu exceptional. Si nici macar nu am reduce fluctuatia personalului din turism”, spune Simion Alb, directorul Biroului de promovare turistica a Romaniei in SUA si Canada.
El a adaugat ca in cultura multor turisti straini care viziteaza Romania (austrieci, germani, scandinavi, francezi sau japonezi), bacsisul nu este o notiune comuna si nici respectata.
„Reglementarea activitatilor de hotelarie, alimentatie publica si transport pentru turisti este oricum, in opinia mea, excesiva, si nu stimuleaza nici cresterea calitatii serviciilor, nici investitiile. In SUA si Canada oferirea unei compensatii suplimentare este foarte comuna, insa bacsisul nu este legalizat, ci doar reglementat. Angajatorul poate sa plateasca personalului care primeste bacsis un salariu inferior salariului minim federal, iar salariatii care primesc bacsis au obligatia sa plateasca taxe pentru veniturile suplimentare din bacsis”, a mai spus Alb.
Radu Enache, presedintele Federatiei Industriei Hoteliere din Romania (FIHR), se opune categoric introducerii bacsisului pe nota de plata.
„Daca il legalizeaza, il si impoziteaza si, in loc sa ia 10 lei chelnerul, va lua doar 5 lei. Aceasta masura ar lovi rau de tot in angajati si nu suntem de acord cu ea”, a spus Enache.
Parerile sunt insa impartite si exista si proprietari de restaurante si cluburi care sustin initiativa ANAT.
„Eu sunt de acord. Printr-o astfel de masura s-ar monitoriza toti banii care se incaseaza. Acum, ospatarii baga in buzunar bani nedeclarati. In cluburi, la ce bani se castiga bacsis la mese, ospatarii ar lucra si gratis. La un club, un ospatar castiga un milion de la o masa, si daca are cinci mese ia cinci milioane pe seara”, a afirmat Dan Malusel, proprietarul a doua cluburi, doua restaurante si un hotel.
El spune ca daca bacsisul ar fi declarat, angajatii de la bucatarie ar castiga si ei, pentru ca ei fac munca cea mai grea, nu chelnerul, care doar duce mancarea de la bucatarie la masa.
„Si eu, ca proprietar de restaurante, sunt suparat pentru ca platesc o mie de taxe si cineva din jurul meu ia bani pentru care nu plateste niciun impozit”, a adaugat Malusel.
Mihai Acatrinei, directorul hotelului Ramada-Majestic din Bucuresti, spune ca inainte de 1990, un chelner la un restaurant din centrul Capitalei avea un salariu care depasea cu putin 1.000 de lei, dar mai castiga 5-6.000 de lei din bacsisul (remiza) de 10%, care era inclus pe nota de plata.
„Ar fi o masura buna sa se stabileasca si acum un nivel de 10%, iar din el sa fie platiti chelnerii. Asa, si acestia ar fi cointeresati”, a afirmat el.
Potrivit lui Acatrinei, nivelul bacsisului din restaurante a scazut „dramatic” in ultimii ani, in primul rand din cauza reducerii cu 60-70% a vanzarilor, dar si a faptului ca cei care inca mai mananca in oras le lasa chelnerilor mai putini bani.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
