Tentativa firmei Romaltyn de a redeschide in fosta fabrica Aurul, vinovata de accidentul ecologic din 2000, procesarea sterilului minier pentru obtinerea de aur si argint prin tehnologia cianurarii a generat un conflict deschis in Baia Mare, mutat acum in salile de tribunal. Aflam acum cine, de ce se opune si ce solutie alternativa ofera noilor investitori care au preluat activele fostei societati Aurul – respectiv omul de afaceri kazah Kenges Rakishev, prin firma SAT Company, care detine 51% din actiuni, si fostul premier al Republicii Moldova, Ion Sturza, prin Fribourg Investments, proprietarul a 49% din activele societatii si care detine controlul operational al proiectului de reciclare a deseurilor miniere.
Urmeaza decriptarea unei afaceri care in patru ani, dupa procesarea a 10 milioane de steril minier (cat a mai ramas disponibil, conform contractului semnat intre Aurul SA si institutiile abilitate ale statului roman), ar urma sa aduca proprietarilor firmei Romaltyn aur in valoare de aproximativ 135 de milioane de euro. Calculul a fost facut la o rata de recuperare de doar 50% a continutului de aur din halda de steril minier de la Flotatia Centrala si a tinut cont de media pretului actual al burselor mondiale de profil.
Anihilarea cianurii
„Din 4.000 de tone de aur care se produc anual, media ultimei decade, circa 10-15% rezulta din recirculari – aur recuperat prin diverse piese de schimb, componente, electronice etc. -, restul de 80-85% rezulta din valorificarea resurselor primare. Resursele primare de aur si argint se prelucreaza in proportie de 80% prin cianurare”, a explicat Aurelian Brancus, fost director al SC Aurul SA Baia Mare. Acesta, un adept asumat al extractiei metalului pretios prin tehnologia cianurarii, pe care o considera cea mai viabila economic dintre toate cele existente pana acum, a explicat modul de operare.
Pe langa depozitele de reziduuri miniere se amplaseaza o instalatie temporara, care functioneaza pana la lichidarea stocului de steril. In cei patru ani, cat sustin investitorii ca vor activa in Baia Mare, pentru obtinerea celor minimum 4,2 tone de aur, cat se estimeaza sa se obtina, in instalatia de la Romaltyn ar intra o cantitate uriasa de cianura. Dupa ce separa aurul si argintul continut de reziduurile miniere, aceasta cianura este transportata prin conducte la o statie de tratare, unde i se reduce concentratia si apoi este deversata intr-un iaz de decantare.
„Exista o instalatie care produce continutul de cian din tulbureala de la 600 la 200 de miligrame la litru. Este o instalatie care foloseste clor sau saruri cu clor – asta distruge cianura – si care diminueaza continutul de cian. Dupa iazul de decantare de jos, urmeaza o a doua instalatie de distrugere a cianurii, care duce cianura din apa limpezita in iaz la 0,1 miligrame la litru, care este conform STAS continutului limita de cian in apa”, a explicat Aurelian Brancus.
Motivele opozitiei
Ecologistii locali se impotrivesc actiunii anuntate de firma Romaltyn si si-au expus argumentele acestei reactii. „In vecinatatea acestei locatii sunt foarte multe locuinte, sunt foarte multe suflete care traiesc in zona. Orice tehnologie periculoasa are anumite scapari de natura umana sau tehnica. Sa nu uitam ca aceasta fabrica are aproape 20 de ani de la constructie, pot aparea tot felul de fisuri in acele tancuri sau erori de natura umana, deci sunt impotriva acestei locatii a unitatii de extragere a aurului prin cianurare”, a declarat Simion Bizau, presedinte Partidului Ecologist Roman (PER) Maramures.
Si liderul local al celuilalt partid ecologist, Partidul Verde (PV), sustine ca „locul amplasarii actualei fabrici Romaltyn, al carei termen de functionare a expirat in 2004, este cat se poate de nepotrivit”. „Motivul consta in faptul ca, dupa sistarea activitatii firmei Aurul si apoi a celelalte firme care au revandut actiunile acestei instalatii, s-au acordat autorizatii de constructie si s-au realizat constructii civile pana in pragul fabricii. Asadar, e un pericol iminent pentru Baia Mare si pentru Maramures contextul in care aceasta fabrica vrea sa utilizeze cianuri in extragerea metalelor nobile.
In calitate de presedinte al PV o sa organizez proteste pana cand aceasta fabrica se va reloca, asa cum prevad normele europene care deocamdata nu sunt obligatorii in Romania si dupa acest lucru se fofileaza guvernantii nostri. Daca in Turcia, Cehia, Polonia, Ungaria si chiar si in Ucraina utilizarea cinurilor este interzisa, iata ca in Romania acest lucru este permis, chiar daca avem un precedent tragic, cel din 2000.
Cu toate ca actuala conducere a Romaltyn anunta ca oamenii sunt protejati de tehnologia ultrasofisticata folosita pentru anularea efectelor cianurii, sunt ferm convins si informat ca aceste anunturi sunt praf in ochii baimarenilor care mai au o nostalgie fata de mineritul care le gaurea ciorapii, le intoxica familiile si le umplea cimitirele cu oameni morti inainte de vreme. Noi am platit un tribut foarte scump acestei metode de a extrage aurul din maruntaiele muntilor nostri si de aceea nu putem fi de acord cu cele sustinute de actuala conducere. Sunt minciuni sfruntate, minciuni rusesti care nu-si au locul in Romania, mai ales ca noi suntem o tara europeana”, e convins Vasile Tivadar, presedintele PV Maramures.
Ecologistul Vasile Tatar, un alt contestatar al tehnologiei cianurarii in mediul urban, a amintit modul in care actiunea Romaltyn ar prejudicia sanatatea baimarenilor. „Sub forma lichida, cianura se evapora de la 28 de grade Celsius. In zilele de vara, ionii de cianura din acele tancuri uriase se ridica si sunt impinsi de vant inspre oras. E o problema care afecteaza extrem de mult sanatatea baimarenilor. In perioada 2000-2007, cat a functionat Romaltyn, Transgold si Aurul, numarul bolnavilor de cancer de plamani a fost de patru ori mai mare decat media anilor anteriori, iar numarul bolnavilor de astm bronsic s-a marit de 10 ori! Pe langa acestea, daca Romaltyn isi incepe activitatea pe baza de cianura, sunt si alte pericole pentru cetatenii din Baia Mare si imprejurimi. De pilda, cantitatea de cianura pe care o folosesc ei in cele sase tancuri uriase este extrem de mare si, in plus, au mai bagat in procesul tehnologic si acid clorhidric, fara sa-i anunte pe cetateni, ceea ce duce la formarea acidului cianhidric. Apoi, acel iaz reprezinta un pericol extrem de mare. Ei au facut o statie de neutralizare a cianurii la capatul iazului. Insa, pana acolo, ei vor sa transporte o cantitate enorma de cianura si metale grele pe o portiune de peste 6 kilometri, din care 4 kilometri sunt pe teritoriul municipiului Baia Mare, o zona cu locuinte! Oricare conducta s-ar sparge, ar otravi in jurul lui toate fiintele!”, a precizat Tatar.
Problema riscului unui accident cauzat de fisurarea conductelor ce transporta steril amestecat cu o concentratie de cianura ce depaseste limitele europene de mediu pe o distanta de peste 6 kilometri, traversand raul Sasar si campul de la Bozanta Mare, este recunoscuta si de fostul director al fabricii Aurul. „Pe portiunea aceea de 6 kilometri, in urma cu vreo 10 ani au murit niste vite care au baut apa amestecata cu lichidul scurs dintr-o conducta fisurata. S-au intamplat niste accidente de acest gen, e un fapt, nu poate fi ignorat”, a spus Aurelian Brancus.
Tot despre conductele ce urmeaza sa transporte cianura si metalele grele de la uzina si pana la iaz, edilul municipiului sustine ca o parte dintre acestea ar urma sa fie amplasate pe terenuri pe care cei de la Romaltyn nu au documente proprietate sau concesiune.
„Am refuzat acordarea de autorizatii de construire pentru acele conducte, in primul rand pentru ca ele conduceau spre o zona care nu e industriala. Nu am acceptat ca acele conducte sa duca spre zona Independentei, respectiv strada Victoriei si Bulevardul Decebal, pentru ca exista o hotarare a Consiliului Local (CL) care interzice functiuni de ordin industrial cu potential poluant. Cei de la Romaltyn au incercat sa obtina autorizatiile de la Consiliul Judetean (CJ), dar CJ trebuia sa ceara avizul administratiei publice locale si am dat un aviz negativ in acest sens. Bineinteles, Romaltyn a atacat si aceste refuzuri ale mele, dar lucrul acesta nu ma emotioneaza pentru ca ei au o mare deficienta din punct de vedere legal: nu au niciun titlu pe mare parte din terenurile pe care vor sa amplaseze conductele! N-au nici contracte de inchiriere sau de vanzare-cumparare cu Remin. De aici si dorinta celor de la Romaltyn ca tot timpul sa stea in coasta Reminului, fortand fie falimentul companiei nationale, pentru a putea pune mana pe aceste terenuri, fie inchirierea printr-un contract comercial”, a explicat primarul Catalin Chereches.
Despre ce cantitate de cianura e vorba
Aurelian Brancus este un autodeclarat sustinator al extractiei aurului prin tehnologia cianurarii. Tinand cont de acest aspect, l-am intrebat de ce se opune demersului anuntat de Romaltyn, mai ales ca putinii sustinatori pornirii activitatii fostei fabrici Aurul sunt deranjati in special de reactia sa, fiind un specialist extrem de informat in acest domeniu si, mai mult, chiar fostul coordonator al uzinei.
„In 1990, cand s-a hotarat amplasarea instalatiei acolo, spatiul era liber. Nu era nimic pana la Dura. Acum, dezvoltarea urbanistica a facut ca instalatia sa devina mediul citadin, este in oras. N-are ce cauta acolo. Niciodata nu s-a gandit ca aici va exista o instalatie permanenta. Niciodata. Toata lumea spunea: Bai, patru-cinci ani, se termina chestia asta, la revedere, ne strangem mana. Un alt aspect este ca nimeni nu stie modul in care se comporta in timp de 50 de ani, 100 de ani, depozitele care se creeaza prin procesele astea de cianurare. Teza cea mai importanta care s-a promovat vizavi de iazurile de steril de la Rosia Montana este tocmai asta: incertitudinea modului in care se comporta in timp depozitele de steril bogate in cian, in cianuri, vizavi de influenta asupra mediului si a apei freatice in principal. Depozitele de steril de la Bozanta au cam compromis panza freatica, categoric. Dom’le, panza freatica, apa subterana, este viata localitatii. Adica satul respectiv moare daca n-are apa. Apoi, instalatia asta foloseste anual cel putin 2.000 de tone de cianura (la fiecare kilogram de aur se utilizeaza vreo 20 de kilograme de cianura). E adevarat, sunt posibilitati mici pentru o catastrofa, de 1 la 100.000 sau de 1 la 500.000, dar exista, domnule… In fine, exista alternativa ca un depozit, cu toate masurile care se iau vizavi de protectie sa devina un factor de risc in zona. Asta e problema”, a declarat fostul director al SC Aurul SA Baia Mare.
Cianura vs. steril
Conducerea municipalitatii si ecologistii baimareni accepta ca e o necesitate eliminarea haldelor de steril din jurul Baii Mari, insa sustin ca fabrica trebuie mutata din locul in care e inconjurata acum de locuinte si chiar de o clinica, intr-o zona industriala, pentru a diminua efectele unui potential accident ecologic.
Conducerea societatii Romaltyn contesta solutia Consiliului Local de a declara zona de locuit a perimetrului in care a fost construita in urma cu 14 ani fabrica si incearca sa transeze problema cu ajutorul judecatorilor, sustinand ca relocarea costa foarte mult si nu reprezinta o solutie economica viabila.
„Pana la momentul acordarii avizului de mediu final exista patru-cinci etape de dezbateri publice. Daca din dezbaterile publice reiese ca reprezentantii comunitatii nu doresc sa existe o interferenta majora intre zona de locuit si zona industriala, mai ales cu un potential poluant, atunci nu se va intampla acest lucru. O intentie destul de periculoasa pe care o au unii, de a introduce o anumita confuzie intre Remin si Romaltyn. Orice om care cunoaste istoria economica a orasului Baia Mare isi doreste sa se revigoreze mineritul intr-o formula in care sa se respecte normele de mediu si in zone in care sa se preteze astfel de activitati. Revigorarea Remin ar insemna exploatare miniera, flotare si prelucrare. Bineinteles ca una dintre verigi poate sa fie Romaltyn, pentru ca o astfel de instalatie e de prelucrare, dar asta nu inseamna ca trebuie sa punem din start streangul Reminului si sa introducem intr-un mod fortat Romaltynul ca si veriga in ceea ce inseamna deschiderea mineritului. Orice investitor major care vine sa se asocieze cu Remin va avea si potential sa construiasca o instalatie noua, moderna, asa cum are Romaltynul, dar nu in mijlocul orasului! Sunt societati importante din zona miniera care doresc ori o asociere cu statul roman pentru preluarea unei parti din Remin sau eficientizarea Reminului sau chiar cumpararea. De aceea, nu cred ca e interesul statului roman sa vicieze acest demers de redeschidere a mineritului legand foarte tare Remin de Romaltyn. Nimic nu se poate face impotriva comunitatii. Singurul interes al comunitatii – si nu vorbesc doar de Baia Mare, ci si de Baia Sprie si zonele invecinate – ar fi eliminarea acestor halde cu potential poluant. Dar asta nu trebuie sa insemne ca facem orice compromis. Daca ai un pericol intr-o parte, nu trebuie sa-l rezolvi generand un alt pericol mai mare. Asa cum a fost si experienta Aurul, in care statul roman a avut un interes major, fiind actionar, si unde n-a castigat nimic, nu vad acum ce s-ar putea castiga…”, a declarat primarul Baii Mari.
Presedintele PER Maramures sustine ca e „un ecologist impotriva cianurarii”, dar ca aceasta e unica varianta pe care o intrevede ca solutie pentru eliminarea haldelor de steril. „Acele halde polueaza apa freatica. Specialistii pe probleme de mediu (dar nu cei politici sau platiti de cei din sfere de influenta economica) ar putea sa faca niste calcule. Eu as fi inclinat sa cred ca ar fi mai potrivit sa scapam de acele pirite, chiar prin cianurare, dar aceasta sa se desfasoare intr-o alta locatie decat cea actuala si aceasta instalatie sa fie monitorizata foarte atent de factori independenti de patronatul firmei. Stiu ca orice societate comerciala vrea sa aiba costuri cat mai mici si castiguri cat mai mari, dar sunt convins ca, daca s-ar face un calcul real, s-ar putea reloca aceasta entitate economica intr-o zona industriala fara vecini umani, iar cetatenii ar fi mai putin expusi la pericole de explozie sau la scurgeri chimice. Aceste cianuri sunt foarte periculoase. O locatie spre iesirea din oras ar fi mai buna si pentru ei si pentru oras. In special pentru oras”, a mentionat Simion Bizau.
Pregatirea protestelor
Pana la transarea in justitie a acestei problematici, oponentii proiectului de demarare a extragerii aurului si argintului din sterilul minier prin tehnologia cianurarii sustin ca vor incepe proteste de amploare. „Surpriza placuta consta in faptul ca in acest proces incep sa apara cereri de interventii din partea unor organizatii de mediu care vor sa vina in sprijinul comunitatii si care se vor manifesta ca atare”, a subliniat primarul Catalin Chereches. Presedintele PV Maramures a semnalat problema existenta in Baia Mare si a primit sprijin din partea Greenpeace, membrii acesteia dandu-si acceptul de a veni in Baia Mare, intr-un numar important, pentru a protesta impotriva demersului firmei Romaltyn.
Si ecologistul Vasile Tatar are o varianta de protest. „Este o crima ceea ce vor sa faca ei, nu-i vom lasa sa porneasca activitatea! Asta va deveni telul vietii noastre: sa mai traim fara cianura. Este uluitor cum isi imagineaza unii ca pot sa-si bata joc de noi! Viata si sanatatea noastra este mai presus decat orice aur, bani sau interese politice si economice. Cei de la Romaltyn au prezentat documente false referitoare la locatia uzinei. Vom aduna 60.000 de oameni la referendum”, sustine Vasile Tatar.
Tot pana la verdictul instantelor de judecata asistam la o alta reactie, de data aceasta a autoritatilor publice locale, de a-si atrage sustinatori politici puternici. „Primul pas este reunirea unei comisii de consultare interstatala: reprezentanti ai statului roman, statului maghiar si statului ucrainean – zone cu care ne invecinam si unde ar putea exista un potential pericol. Deja Guvernul ucrainean a solicitat Guvernului Romaniei sa fie invitat la comisie, respectiv sa fie informat cu privire la situatia Romaltyn. Am avut si o intalnire cu consulul maghiar la Bucuresti, care si-a manifestat intensa ingrijorare cu privire la o posibila redeschidere a aceleiasi activitati care in 2000 a generat un accident ecologic. De asemenea, am aflat de curand de la reprezentantii Ministerului Mediului faptul ca cei de la Romaltyn au depus o solicitare si o documentatie pentru autoritatile de mediu, insa aceasta documentatie a fost respinsa ca neconforma. Acesta e un fapt pozitiv in demersul pe care noi il facem, acela de a nu permite ca in centrul orasului sa existe o astfel de functiune”, a declarat primarul municipiului Baia Mare.
Reactia Romaltyn
In acest demers al aflarii adevarului despre o problema extrem de importanta pentru baimareni si locuitorii din jurul municipiului i-am contactat si pe reprezentanti firmei Romaltyn, cea care doreste sa inceapa productia de aur folosind cianuri in interiorul orasului. Initial, au acceptat o intalnire in care sa-si expuna punctul de vedere si si-au dat acceptul de a filma si pe iazul de la Bozanta Mare, cel care s-a rupt in ianuarie 2000 creand un accident ecologic ce a depasit granitele Romaniei.
Cu doar cateva ore inainte intalnirii cu cei de la Romaltyn, am fost anuntat printr-un e-mail ca nu mai pot da curs solicitarii de a afla ce masuri s-au luat in privinta sigurantei cetatenilor, ce modificari s-au facut in privinta tehnologiei de exploatare si care este procedeul prin care este eliminata in siguranta cianura in iaz. Iata reactia celor de la Romaltyn si motivatiile refuzului lor: „Nu putem da curs solicitarilor dumneavoastra datorita faptului ca, in acest moment, Romaltyn este intr-un proces cu Consiliul Local Baia Mare. Compania nu doreste sub nicio forma sa influenteze desfasurarea acestuia prin exprimarea publica a unor opinii legate de obiectul litigiului supus judecatii instantei. In plus, lipsa unui raspuns public al redactorului sef Grigore Ciascai la scrisoarea pe care dl. Ion Sturza i-a trimis-o in calitate de actionar Romaltyn, ca si acuzele publice, total neadevarate, prin care eMaramures sustine ca Romaltyn a incercat cumpararea cu sute de mii de euro a bunavointei trustului eMM, sunt alte motive care ne determina sa abordam aceasta pozitie fata de solicitarile dumneavoastra. Cu stima, Echipa Romaltyn”
Va reamintesc faptul ca, in urma corespondentei de pana atunci cu reprezentantii firmei Romaltyn, acestia au acceptat ziua realizarii interviului si a filmarii pe iazul de la Bozanta Mare si au anuntat ca urmeaza sa comunice, in scurt timp, ora la care acestea vor avea loc.
Refuzul celor de la Romaltyn s-a bazat pe motivatii puerile care nu ar fi trebuit sa primeze in fata dreptului baimarenilor de a afla daca sunt 100% in siguranta in urma lucrarilor in valoare de aproximativ 3 milioane de euro pe care firma baimareana Inserv le-a realizat la statia de epurare si la uzina Romaltyn (prin care s-a schimbat fluxul tehnologic, dar despre care surse implicate in proces sustin ca ar fi fost realizate fara a avea autorizatiile impuse de lege, asa cum autoritatea locala sustine ca firma nu are avizele necesare pornirii activitatii). De acum, insa, cazul va fi transat prin proteste, asa cum au anuntat reprezentatii organizatiilor ecologiste, si in instanta, acolo unde, la prima infatisare, reprezentantii Romaltyn au solicitat amanarea pe motiv ca… pleaca in concediu.
Citeste si:
DEZVALUIRI – Aur, cianura si interese in Baia Mare (partea I)
Sursa: Catalin Vischi
– Servicii de creare site web
