Turistii romani si straini care ajung in Maramures pentru a petrece scurte vacante au devenit dependenti de bucataria traditionala axata pe preparate specifice gospodariei taranesti.
Din cele peste 400 de pensiuni raspandite in satele si comunele asezate de-a lungul Vaii Viseului si Marei, in zona etnografica ‘batrana’ a Maramuresului, dar si in pensiunile din satele situate la ses, platourile bine garnisite cu preparate din carne, branzeturi, ceapa, dar si gulasul, supa de pui, gatite dupa influentele bucatariei unguresti, fac deliciul oricaror mese de la care nu se dau inlaturi nici romanii, dar nici turistii straini incantati de aroma imbietoare a preparatelor.
Bujor Marchis, acum director comercial intr-un mare lant hotelier cu baza in municipiul Baia Mare, a inceput ucenicia ca bucatar, ospatar, sef de sala si si-a pastrat foarte bun reflexele de bucatr, el fiind si un bun cunoscator al bucatariei traditionale.
Fostul bucatar ce a lucrat in complexe hoteliere recunoscute din Maramures considera ca preparatele traditionale reprezinta cheia unui turism plin de succes, la care se adauga serviciile de inalta clasa. Orice abdicare in favoarea unor amanunte aparent irelevante poate scoate orice hotel, pensiune, motel sau restaurant din cursa unei concurente incinse in care primeaza calitatea.
‘Platourile traditionale compuse din carnatul de casa, toba, slanina de casa, caltabosul, completate cu branza telemea care provine de la stana, langa care se pune ceapa, compun unul dintre cele mai apreciate meniuri ce dau startul unei mese. Ceapa nu va lipsi de pe platoul rece, iar turistii care au venit de Pasti anul acesta in Maramures, la Borsa, au fost foarte incantati de platourile traditionale. Desi mai sunt cazuri in care platoul rece se mai completeaza si cu alte bunatati, indiferent de continutul platoului, carnatul nu are voie sa lipseasca; carnatul de casa care e uscat (….),in nici un caz nu se pune carnat crud, carnatul de casa odata uscat e mult mai bun si are un gust placut cand e insotit de telemea (…), nu lipseste slanina afumata. Eu zic ca imaginatia e totul in realizarea si diversificarea unui platou rece in care turistul trebuie sa gaseasca tot ce tine de bucatele locului’, a spus Bujor Marchis.
Ex—bucatarul spun ca toate pensiunile rurale din Maramures care se respecta insotesc masa de pranz de un gulas, supa de pui, ciorba de legume sau alte preparate, langa care tochitura cu mamaliga ocupa un loc distinct.
‘Pe langa platoul traditional, din majoritatea pensiunilor nu lipseste supa, ciorba, supa de gaina (…), gaina crescuta in curtea gospodarului si nu cumparata din magazin. Ciorba de legume, legume tot din gradina, apoi tochitura maramureseana, unul dintre cele mai solicitate si cautate mancaruri de turisti. Tochitura e un amestec de carne porc, pui si vita, carnaciori picanti, sos brun si se serveste cu mamaliga. Pentru a fi mai imbietoare, mamaliga se asaza in mijlocul unei farfurii plate, iar in jurul mamaligii se pune tochitura, urmata de un ou peste care apoi se razueste un pic de cascaval pentru a garnisi preparatul, a-i da un aspect vizual dar si un gust deosebit. Tochitura cu mamaliguta e unul dintre mancarurile cele mai cautate si apreciate de turistii romani si straini. E unul dintre cele mai solicitate preparate’, a marturisit Bujor Marchis.
Gulasul la ceaun dar si alte preparate din carne pregatite la foc cu lemn de brad, in aer liber, dau mancarii un gust aparte, iar cei odata patrunsi de gustul sacru al unor astfel de bunatati culinare vor reveni in Maramures.
‘In unele pensiuni, spre deliciul calatorilor, se prepara gulasul la ceaun, tocanita la ceaun, iar de Pasti au fost pensiuni satesti care au avut special in meniu miel la ceaun, iar turistii sunt extrem de incantati ca pot sa serveasca o gama atat de diversificata de preparate la ceaun, inclusiv tochitura poate fi astfel pregatita, iar cand turistii au suficienta rabdare si asista la pregatirea mancarii sunt si mai incantati, unii curiosi intreaba si de reteta de preparare pentru a incerca si ei acasa”, a precizat fostul bucatar.
Bujor Marchis crede ca bucataria taraneasca e foarte simpla si se bazeaza pe indemanarea gazdei in a pregati mancarea, iar micul dejun acompaniat de mamaliga cu branza e ‘regalul’ unei zile aflate la inceput, cand satul abia se trezeste din somn, iar dimineata se arata vesela peste munti.
„De fapt, o mare parte din retetele bucatariei traditionale tin de imaginatia si perspicacitatea bucatarului, gospodinei sau proprietarului care nu se da in laturi in a pregati mancarea. Si pare surprinzator, dar mereu bucataria traditionala, in simplitatea ei, e foarte apreciata atat de romani cat si de straini, pe langa cele mai sofisticate retete. Faima pensiunilor rurale din Maramures vine din micul dejun unde mamaliga cu branza, smantana si eventual slanina e principalul meniu. Si repet: toate ingredientele de preparare provin din gospodaria proprietarului, ceea ce schimba mult lucrurile. Apoi, un alt meniu e omleta taraneasca din care nu lipsesc sunca, ciupercile, slanina. Cred ca mamaliga cu branza si smantana urmata de omleta taraneasca e principalul meniu prin toate pensiunile satesti’, a povestit Bujor Marchis.
Experimentatul bucatar crede ca gustul deosebit la preparatelor din pensiunile rurale rezulta din produsele si ingredientele care provin din gospodarie.
‘Nu exista termen de comparatie intre preparatele din gospodaria taraneasca si cele din restaurante. Nu exista comparatie intre oul de casa si cel de magazin, intre carnea din gospodarie si cea din magazine. Si mai concret: e o mare diferenta intre supa din gaina de casa si cea din carnea luata din magazine (…), gulasul e un alt exemplu teribil din bucataria traditionala; gulasul facut acasa dupa gust e un deliciu culinar, iar cei care ajung in Ardeal trebuie neaparat sa incerce un gulas. Noi in restaurant pregatim gulasul dupa reteta, insa proprietarul unei pensiuni satesti face gulasul dupa propriul gust si mereu e un gust foarte reusit. O mancare apetisanta, extrem de hranitoare si mereu tentanta. Gatitul la ceaun inseamna un alt gust al mancarii fara indoiala si asta spun toti turistii care ajung in Maramures de primavara pana toamna’, afirma Bujor Marchis.
El spune ca o masa gustoasa cu mancarea pregatita la ceaun, pe foc din lemn de brad ori alta esenta, il face pe orice turist sa se gandeasca sa revina in nord-vestul tarii.
‘Daca eu as fi turist in Maramures, negresit as opta pentru mancarea la ceaun; in primul rand, urmata de nelipsitul platou traditional, insotit de tuica, nelipsita tuica de pe masa musafirului, vinul de casa, visinata, astea nu lipsesc niciodata de pe masa. Pai, mancarea de pe platoul traditional nici nu poate fi digerata, mestecata, imbucata daca tuica ar lipsi din meniu. Nu cred ca bucataria traditionala va pierde in favoarea unor retete de import pentru ca romanul, dar si calatorul strain va fi mereu tentat sa incerce bucatele traditionale, bauturile locului, painea coapta pe vatra, vanatul, pestele acolo unde e specific, insa oricat de mare ar fi tentatia de a face impresie, bucataria traditionala va fi mereu cautata, apreciata, incercata si … povestita!”, a spus Bujor Marchis.
Debutul agroturismului din anii ’90 a fost incurajator pentru actuali proprietari care au incercat sa asimileze retete din toate zonele tarii, dar turistii au refuzat sa incerce aceleasi preparate pe care deja le aveau si acasa de multi ani. Asa ca s-a revenit in scurt timp la bucataria locului, care s-a dovedit a fi de baza in aducerea de noi clienti.
‘In primii ani de agroturism, proprietarii din Maramures au incercat sa asimileze preparatele culinare din sudul tarii, zona Moldovei, Banatului, dar turistii au dorit cu orice pret sa manance numai din preparatele locului si cred ca asa se explica si aparitia in unele orasele de mici restaurante ce au in meniu preparate din bucataria taraneasca. Pana la urma, bucataria traditionala a fost mult mai aducatoare de turisti decat retetele aduse cu greu din alta parte a tarii”, a concluzinat Bujor Marchis.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
