De ce creştinii sărbătoresc Sfintele Paști la date diferite? Care este regula prin care se stabilește data Sfintelor Paști?

De ce creştinii sărbătoresc Sfintele Paști la date diferite? Care este regula prin care se stabilește data Sfintelor Paști? Există posibilitatea celebrării acestei sărbători la aceeași dată pentru toți creștinii? Alăturat, puteți găsi răspunsuri la aceste întrebări. Ne explică preotul catolic Adrian Blăjuță, din cadrul Diecezei de Iaşi.

Totuși, de ce creştinii sărbătoresc Sfintele Paști la date diferite, care este regula?… este întrebarea care mi-a fost adresată din nou în ultima perioadă, chiar și în urma postării cu data Paștelui în cele două confesiuni… și încerc să explic de ce e așa.
De fapt există o singură regulă prin care se stabilește data Paștelui pentru toți, și pentru catolici și pentru ortodocși, stabilită la primul conciliu ecumenic din anul 325 de la Niceea: Sărbătoarea Învierii Domnului va fi în prima zi de duminică, după luna plină (un eveniment astronomic) de după echinocțiul de primăvară, dar întotdeauna după Paștele evreiesc. Și tot pentru a îndepărta confuziile referitoare la data echinocțiului de primăvară s-a stabilit de atunci că acesta va cădea pe 21 martie. Iar această formulă a fost stabilită tocmai pentru a aduce unitate în Biserică, din dorința ca sărbătoarea Sfintelor Paști să fie celebrată peste tot la aceeași dată.
Problema a apărut în timp mai ales în ceea ce privește stabilirea datei echinocțiului de primăvară (adică momentul când ziua și noaptea sunt egale). Biserica Catolică şi Protestantă urmează calendarul gregorian (care este şi cel civil al românilor), iar Biserica Ortodoxă, doar pentru sărbătoarea Paştelui, foloseşte calendarul iulian (sau pe stil vechi) care acum este cu 13 zile întârziere. Așadar, data de 21 martie, după care se stabilește (doar) data Sfintelor Paști în Biserica Ortodoxă, pe stilul vechi este ziua de 3 aprilie în calendarul nostru civil. Asta face ca ortodocșii să celebreze Sfintele Paști între 4 aprilie și 8 mai, iar catolicii să celebreze între 22 martie și 25 aprilie. Din când în când data coincide, așa cum va fi și anul viitor, 2025.
Calendarul gregorian este cel îndreptat în timpul papei Grigore al XIII-lea, în 1582, aducându-se astfel echinocțiul real de primăvară la 21 martie, ca în epoca primului conciliu ecumenic. Această îndreptare a intrat în următorii 200 de ani în toate statele catolice şi protestante din Occident. România a adoptat prin lege calendarul gregorian în 1919. În urma conferinţei pan-ortodoxe de la Constantinopol din 1923, Biserica Ortodoxă Română a hotărât și ea înlocuirea calendarului iulian cu cel Gregorian, în octombrie 1924, însă (doar) pentru stabilirea Sfintelor Paști a rămas cu calendarul iulian (la fel ca toate Bisericile Ortodoxe). De asemenea, Biserica Ortodoxă în continuare nu celebrează Paștele la aceeași dată cu Paștele evreilor.
Din păcate, deși ne dorim mult să sărbătorim unicul eveniment al Învierii lui Cristos la aceeași dată, acest lucru este destul de greu. Formula stabilirii datei Sfintelor Paști este convențională, nu ține de dogma Bisericii, nici răsăritene, nici apusene.
În 2022, Papa Francisc l-a primit în vizită pe catholicosul-patriarh al Bisericii Asiriene a Răsăritului, Beatitudinea Sa Mar Awa al III-lea, iar atunci papa a subliniat importanța celebrării împreună și la aceeași dată a Învierii Domnului, amintind de ceea ce spunea Sfântul Papă Paul al VI-lea: „Așadar, să avem curajul de a pune capăt acestei dezbinări, care uneori este de râs: Cristos al tău când învie? Semnalul de dat este acesta: un singur Cristos pentru noi toți. Să fim curajoși și să căutăm împreună. Eu sunt dispus – dar nu eu, ci Biserica Catolică – să urmăm ceea ce spunea Sfântul Paul al VI-lea. Puneți-vă de acord, iar noi vom merge acolo unde spuneți voi”.
Zilele trecute, în urările sale adresate catolicilor şi protestanţilor de Sfintele Paști, patriarhul ecumenic al Constantinopolului, Bartolomeu, amintea despre dorința unei date comune pentru a celebra Sfintele Paști: „Să-l rugăm pe Domnul aşa încât celebrarea comună a Paştelui pe care o vom avea anul viitor să nu fie o coincidenţă fericită, un eveniment fortuit, ci începutul fixării unei date comune pentru creştinismul occidental, în vederea celei de-a 1700-a aniversări, în 2025, a convocării primului Conciliu Ecumenic la Niceea, care între altele a tratat şi problema reglementării timpului celebrării Paştelui. Suntem optimişti pentru că există bunăvoinţă şi disponibilitate de ambele părţi, deoarece celebrarea separată a evenimentului unic al Învierii unice a Domnului unic este un scandal”
Să ne ajute Domnul, cel înviat o dată pentru totdeauna și pentru toți, să ajungem „ca toți să fie una”… sau, până atunci, măcar să celebrăm la aceeași dată cel mai important eveniment al mântuirii noastre: Sfintele Pași – pătimirea, moartea și învierea Domnului!