Credinciosii catolici sarbatoresc Pastele

Credinciosii romano-catolici din Romania si din lumea intreaga celebreaza, duminica, sarbatorea Pastelui, Invierea lui Iisus. In duminica Pastelui, in fata a mii de credinciosi locali sau veniti special la Roma, Papa va celebra mesa de Inviere, in Piata San Pietro. De la balconul bazilicii, Suveranul Pontif va rosti, in peste 60 de limbi – inclusiv in romana- traditionalul mesaj de Paste si binecuvantarea „urbi et orbi”. In acest an, diferenta dintre Pastele catolic si cel ortodox este de cinci saptamani, intrucat cele doua biserici calculeaza data Invierii Mantuitorului Iisus dupa doua calendare diferite- gregorian si, respectiv, iulian.

Liturghia zilei de Pasti se celebreaza Duminica, cu mare solemnitate. In locul actului penitential, se face stropirea cu apa binecuvantata in noaptea precedenta pentru a aminti de botez. Lumanarea pascala este pusa langa amvon sau langa altar si ramane acolo tot timpul pascal, iar la celebrarile liturgice mai solemne ale acestui timp, adica la Liturghie, la Laude si la Vespere, va fi aprinsa, pana in duminica Rusaliilor. Saptamana Sfanta a inceput pentru toti catolicii la 16 martie, odata cu Duminica Floriilor. In toate lacasele de cult au avut loc ceremonii liturgice specifice acestei perioade.

Anul acesta, diferenta dintre Pastele catolic si cel ortodox este de cinci saptamani, una foarte mare fata de anii precedenti. Incepand din anul 1582, biserica apuseana catolica a trecut la calendarul Gregorian, pe cand rasaritenii ortodocsi au ramas la calendarul Iulian. Calculele celor doua momente celeste sunt si ele diferite, apusenii bazati pe luna plina ecleziastica, pe cand rasaritenii observa luna plina astronomica, la fel cum privesc si data reala a echinoctiului, in timp ce catolicii se bazeaza pe o data fixa calculata din vreme pentru echinoctiu. Luna plina ecleziastica, in acest context, este calculata din vreme conform unor tabele bisericesti, datele fiind prestabilite cu mult inainte.

Ortodocsii, in schimb, urmeaza luna plina pascala, care este la o data calculata pe baza observatiilor astronomice. O prima tentativa de uniformizare a datei celebrarii Pastelui in toata lumea crestina a avut loc in anul 325, la initiativa imparatului Constantin cel Mare. Atunci, primul Sinod ecumenic desfasurat la Niceea a adoptat practica bazata pe calculul datei Pastelui care se reducea la urmatoarele norme: Pastele se va serba intotdeauna in prima duminica cu luna plina de dupa echinoctiul de primavara; cand prima luna plina de dupa echinoctiul de primavara cade duminica, Pastele va fi serbat in duminica urmatoare.

De-a lungul timpului au existat si alte incercari de a „sincroniza” Pastele. Una dintre cele mai semnificative a fost Consiliul Bisericilor de la Aleppo (Siria) din 1997, unde s-a convenit ca echinoctiul sa fie recunoscut in functie de observatiile astronomice, luand in seama meridianul de la Ierusalim, unde a avut loc Invierea.

Pastorala de Paste a mitropolitului romano-catolic Ioan Robu
In scrisoarea pastorala adresata cu prilejul Pastelui, mitropolitul romano-catolic de Bucuresti, Ioan Robu, subliniaza, ca Invierea lui Isus este adevarul culminant al religiei crestine, ca misterul Invierii este un „eveniment real”, care a avut manifestari constatate istoric si le ureaza crediciosilor romano-catolici bucurie, pace si speranta in Domnul. Evenimentul Invierii lui Isus nu a fost recunoscut plecand de la Scripturi, ci insusi evenimentul Invierii a iluminat Scripturile.Vorbind despre Invierea din morti a lui Cristos, Catehismul Bisericii Catolice ne spune:

„Si noi va binevestim fagaduinta facuta parintilor nostri ca pe aceasta Dumnezeu a implinit-o pentru noi, copiii lor, inviindu-l pe Isus” (Fapte 13, 32-33). Invierea lui Isus este adevarul culminant al credintei noastre in Cristos, crezut si trait ca adevar central de cea dintai comunitate crestina, transmis ca adevar fundamental de Traditie, stabilit de documentele Noului Testament, predicat ca parte esentiala a Misterului pascal impreuna cu Crucea: Cristos a inviat din morti/ Cu moartea pe moarte calcand/ Si celor din morminte viata daruindu-le!

Misterul Invierii lui Cristos este un eveniment real, care a avut manifestari constatate istoric, asa cum atesta Noul Testament.(..) Isus inviat din morti este izvorul luminii, Invierea sa ne dezvaluie sensul patimirilor sale. „Nimeni nu are o iubire mai mare ca acela care isi da viata pentru prietenii sai” (In 15,13). Isus a indurat patimirile sale plin de iubire, prin urmare a ajuns la Inviere, a primit viata noua, care nu este asemanatoare cu cea pamanteasca, viata invaluita de mister, viata vesnica plina de frumusete si putere deplina.

Sa primim si noi mesajul Invierii lui Isus! Stim ca nu putem cunoaste aceasta Inviere decat prin credinta, omeneste vorbind ea este imposibil de descris, insa credinta ne ajuta sa devenim constienti de lucrarea lui Dumnezeu si sa primim aceasta lumina, care sa straluceasca nu numai peste misterul lui Isus, dar si asupra intregii noastre existente.Voua tuturor, preotilor, calugarilor, calugaritelor si credinciosilor va doresc din toata inima bucurie, pace si speranta in Domnul”, se arata in Pastorala de Pasti a mitropolitului Ioan Robu.

Patriarhul BOR i-a trimis mesaj de Paste Papei Bnedict al XVI-lea
Cu prilejul sarbatorilor pascale, patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane (BOR), Daniel, i-a adresat, vineri, un mesaj Papei Benedict al XVI-lea in care subliniaza semnificatia Invierii si nevoia de reconciliere, „actuala in toate timpurile si pentru toti oamenii”.

„Lumina Invierii lui Hristos calauzeste intreaga viata a Bisericii in istorie, intrucat fiecare saptamana incepe cu Duminica, zi a celebrarii Invierii lui Hristos Cel Rastignit. Legatura nedespartita dintre suferinta Crucii lui Hristos si slava Invierii Sale ca putere de jertfelnica iubire se vede in iertarea pe care Mantuitorul Hristos a daruit-o celor ce L-au rastignit si in bucuria daruita celor ce Il iubesc. Dupa Inviere, puterea iubirii nemarginite a lui Hristos devine pentru umanitate izvor de iertare si reconciliere, pace si bucurie”, se spune in mesajul Patriarhului Daniel.

Patriarhul BOR subliniaza ca nevoia de reconciliere ramane actuala in toate timpurile, pentru toti oamenii, „dar mai ales in aceste vremuri in care omenirea are nevoie de adevar si dreptate, de speranta si iubire”.