CERCETARI – Rosiile viitorului nu se vor strica, ci se vor stafidi, ca si curmalele

La centrul de cercetari al grupului elvetian Syngenta din Sarrians (aproape de Avignon, Franta) se lucreaza la crearea unor legume ale viitorului, care nu se vor mai strica. De exemplu, rosiile de tip FW 13, de culoarea mierii, nu se vor strica, ci se vor stafidi. ‘Aceste rosii se comporta ca si curmalele, pierd apa si continutul de zahar creste. Astfel se stafidesc fara sa se strice’, spune cercetatorul Sylvain Bontems, citat de20minutes.ch.

Grupul agrochimic si pentru seminte Syngenta a ales regiunea din sud-estul Frantei pentru pamantul rece primavara si caldura estivala, fara ploi. ‘Trebuie ca noile soiuri sa reziste la variatiile de temperatura’, afirma Regis Cambon, directorul statiunii de cercetari.

Crearea unui nou fruct sau a unei noi legume este usoara pe hartie. Cu totul altfel stau lucrurile in realitate. ‘Iei un parinte A de dimensiuni mari, rezistent la paraziti, dar putin faimos. Si un parinte B, mai mic, insa cu un fruct frumos. Faci din ele un hibrid’, dar fara nicio modificare genetica, explica Sylvain Bontems.

‘Aparitia genotiparii, acum 15-20 de ani, a revolutionat cercetarea, acum putandu-se lucra cu o diversitate mai mare’, adauga cercetatorul. Nu mai este nevoie de cultivarea unui soi pentru a-i testa caracteristicile, ci este suficienta prelevarea unei frunze si determinarea ADN-ului pentru a vedea daca are o anumita gena de culoare, de rezistenta sau de gust (acidulat, dulce, amarui, etc.).

Sunt necesari totusi 10-15 ani de cercetari inainte de comercializare si nu toate creatiile marilor grupuri agrochimice si de seminte sunt validate. GEVES, Grupul de analiza si control al soiurilor si semintelor, este cel care hotaraste inscrierea in catalog a unui soi, deschizand astfel calea comercializarii lui in Europa. Potrivit criteriilor sale, un soi nou trebuie sa fie ‘distinct’, ‘omogen’ si ‘stabil‘. Circa 600 de soiuri noi sunt inscrise anual in registrul francez (care se adauga la cele 9.000 inscrise deja), creatii ale marilor grupuri — ca Syngenta, Monsanto sau Vilmorin—, dar si ale unora mai mici sau ale centrelor de cercetare de stat.
Sursa: Agerpres