Cătălin Raicu: „Avem de-a face cu primul program de guvernare care nu conține niciun fel de referință la Culte și Libertate Religioasă”

Noul guvern PNL-USRPLUS-UDMR, condus de Florin Cîțu, nu-și mai asumă sprijinirea construcției Catedralei Mântuirii Neamului – biserică simbol a poporului român și nici nu ia în discuție încălcarea libertății religioase în timpul pandemiei, confirmată prin decizia Curții de Apel București din 14 decembrie 2020.

De altfel, mai mulți aleși locali ai USR au refuzat să depună jurământul cu mâna pe Biblie și să rostească formula „Așa să îmi ajute Dumnezeu!”, formațiunea promovând progresismul ateu.

„Cum s-au decantat până la urmă opțiunile doctrinare pe domeniul Libertate Religioasa și Culte în noul program de guvernare al complicatei alianțe PNL + USR-PLUS + UDRM + minorități?

Am observat că avem de-a face cu primul program de guvernare care nu conține niciun fel de referință la Culte și Libertate Religioasă.

E o premieră în România după 1989, când libertatea religioasă, care este unul dintre angajamentele de top ale democrațiilor consolidate (SUA, UK, Germania, Italia etc. ), pur și simplu lipsește cu desăvârșire dintr-un document care are rolul de a ghida guvernarea în următorii 4 ani.

Chiar dacă în programele anterioare de guvernare, referințele la religie, culte și Libertate Religioasă erau mai degrabă compilații urechiste și incoerente politic, cel puțin ofereau garanția unei minime legitimări parlamentare a promovării libertății religioase.

Lipsa unor angajamente minimale pe domeniul libertății religioase poate avea efecte negative în primul rând asupra organizațiilor religioase mici ca număr de membri, a căror protecție va fi una doar conjuncturală și nu legitimată prin consens parlamentar.

OSCE atrage atenția că lipsa de predictibilitate în interacțiunea statului cu cultele religioase lasă loc fie unor aranjamente netransparente de culise, fie unei avalanșe de politici publice în răspăr cu libertatea religioasă.

În vreme ce comunitatea europeană dezvoltă și rafinează politici publice de promovare a libertății religioase, protecție legislativă și guvernamentală a minorităților religioase, armonizează exigențele sanitare pandemice cu standardele internaționale, nu cumva România rămâne într-o buclă a tăcerii, hazardului și indiferenței în domeniul religios?”, a susținut Cătălin Raiu.