Angelo Scola a fost episcop de Grosseto la 50 de ani, patriarh al Venetiei, la 61 de ani si arhiepiscop de Milano, la 69 de ani – ultimele doua pozitii, foarte prestigioase, au dat Bisericii cinci din cei noua Pontifi ai secolului XX. Niciunul dintre acestia nu a avut însa ambele functii precum Scola. De aceea nu este întamplator faptul ca majoritatea ”casele de pariuri” din Marea Britanie îl plaseaza printre candidatii cei mai bine cotati, scrie sambata La Repubblica.
Joseph Ratzinger îl stimeaza în mod deosebit, împartasind cu el o prietenie cimentata de mici servicii, cum ar fi furnizarea de vin bun Papei.
La liceul clasic a citit Dostoievski, Faulkner si chiar Jack Kerouac. A trait chiar fiorul iubirii, logodindu-se cu o tanara foarte frumoasa. Ambii au ales însa calea Domnului, ea devenind calugarita trapista si ulterior stareta.
A avut calauze precum Hans Urs von Balthasar /cel mai important teolog al secolului XX, n.red/ si Karol Wojtyla. Are prieteni ca arhiepiscopul de Viena, cardinalul Christoph Schönborn, arhiepiscopul de Budapesta, Peter Erdo, si arhiepiscopul de Quebec, Marc Ouellet – trei cardinali cu sanse de a fi alesi Papa.
La Milano, care este cea mai mare dieceza din lume, cu 1.107 parohii, i-a schimbat în cateva luni pe toti cei sapte vicari din zona si si-a pus stema episcopala la poarta de intrare, langa Dom. Anterior, nu au existat steme. Stema sa este un adevarat program: „Sufficit gratia tua” /Harul tau este suficient/ este inscriptionat pe o nava plutind pe o mare (sau un lac) si o stea de aur pe cer.
Mai degraba impunator fizic, nu simte ca are 71 de ani, cu exceptia unei dureri de cap severe si un pic de artrita la aratatorul de la mana stanga. tine cu echipa Milan si are o predilectie pentru fotbalistul Kaka.
Nu are celular, dar este foarte activ pe noile media: un site cu numele sau, o pagina de Facebook, mai degraba pustie, o activitate discreta pe Twitter.
În ultima Via Crucis, celebrata în Domul din Milano, arhiplin cu 5.000 credinciosi, înainte de a pleca pentru a primi, împreuna cu alti Cardinali, ultimul salut al Papei, Angelo Scola si-a acordat o exceptie de la protocol. Avand un gand plin de recunostinta fata de Ratzinger, a riscat un verb, „a purifica”, niciodata folosit anterior fata de Sfanta Biserica.
Daca lui îi va reveni sa fie Pontiful numarul 266, cel putin stie foarte clar ce îl asteapta. Niciodata ca astazi Biserica nu este mai ultragiata. Papa Benedict al XVI-lea a avut meritul istoric de a denunta acest lucru si constientizarea ca nu mai este în masura sa repare raul.
Daca lui Scola îi va reveni sarcina reînvierii Bisericii, exista un precedent care l-ar putea ajuta sa înteleaga de unde sa înceapa. Cand era episcop de Grosseto, a fondat un centru de cultura politica cu numele Papei Grigore al VII-lea, cel care a ramas în istorie drept Pontiful care l-a obligat pe Henric al IV-lea sa îngenuncheze la Canossa.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
