Credincioşii ortodocşi şi catolici sărbătoresc astăzi Buna Vestire, ziua în care Arhanghelul Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria că a fost aleasă de Dumnezeu să dea naştere Mântuitorului Hristos.
Anul acesta, Buna Vestire pică în timpul Postului Paştelui şi este una din sărbătorile pentru care Biserica acordă dezlegare la peşte. Buna Vestire este prima sărbătoare confirmată în documente, dintre sarbatorile Maicii Domnului. Data acestei sărbători a variat la început.
Astfel, unii o sarbatoreau în ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar în unele Biserici din Apus, că cele din Spania, Galia și Milano, Buna Vestire s-a sărbătorit pe 18 decembrie. În Răsărit însă, data de 25 martie s-a generalizat probabil îndată ce Nașterea Domnului a început să fie sărbătorită peste tot pe 25 decembrie, adică încă din prima jumătate a sec. al V lea.
În calendarul popular, Buna Vestire este cunoscută şi ca Ziua Cucului, pentru că este ziua în care are loc primul cântec al cucului, care anunţă venirea primăverii.
În tradiția populară cucul este vestitorul de lucruri importante din viața de zi cu zi a omului. Potrivit tradiției, dacă primul cântec al cucului era auzit pe stomacul gol, în spatele omului, era semn rău: ”Cucu-n spate mi-a cântat/ și moartea m-a săgetat!” Flăcăii și fetele îl întrebau pe cuc când se vor căsători: ”Cucule voinicule/ Câți ani îmi vei da/ pan m-oi însura (mărită)?” Dacă se întâmplă că după rostirea acestor cuvinte, cucul să cânte, cântecul său echivala cu un an de aşteptare. Dacă el tăcea, tăcerea să era semn că avem de-a face cu o căsătorie grabnică.
De asemenea, craca pe care a cântat cucul de ziua sa, era tăiată și pusă în scăldătoarea fețelor, în speranța că flăcăii nu le vor ocoli.
Conform unei superstiții de Buna Vestire este bine să se pună în pragul casei sare și pâine pentru hrană îngerilor. După cum spune și numele sărbătorii, această zi aduce mereu creștinilor o veste minunată. În această zi oamenii nu trebuie să se certe deoarece este mare păcat.
Persoanele care se ceartă în ziua de Bună Vestire vor avea necaz tot anul. În regiunea Bucovinei, de Bună Vestire nu se pun ouă la cloșcă deoarece se crede ca puii ar putea ieși cu două capete și patru picioare. O lege nescrisă din străbuni spune că, de Buna Vestire, nu avem voie să ieșim din casă flămânzi.
În această zi e obligatoriu să se mănânce bine, să nu se simtă deloc senzația de foame și să nu se iasă din casă cu stomacul gol.
În unele zone, pentru a avea roade bogate în livezi, pomii se ameninţau cu toporul şi se stropeau cu ţuică.
Tot acum, gospodarii din Maramureş adună lucrurile de prisos de prin curţi şi le dau foc.
Ritualul, cunoscut sub numele Noaptea focurilor, e practicat la fiecare casă maramureşeană, el durând până după miezul nopţii sau până în zori. Fiind dezlegare la peste, se spune că acela care gustă peşte de Buna Vestire se va simţi tot anul ca peştele în apă.
În popor se mai spune că pescarii nu au voie azi să arunce mămăliga în apă, pentru ca mor peştii. De asemenea, este ziua în care este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare pentru hrana îngerilor şi pentru a avea spor în casă. Se fac previziuni meteorologice Sărbătoarea Bunei Vestiri a născut, de-a lungul timpului, o serie de datini, superstiţii şi obiceiuri. Tradiţia populară spune că, în această zi aducătoare de veste minunată, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat: cine se ceartă în ziua de Buna Vestire are necazuri tot anul. În această zi se fac şi previziuni meteorologice.
În popor există credinţa că aşa cum este vremea ziua de Buna Vestire, aşa va fi şi în ziua de Paşti. De Buna Vestire este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare pentru hrana îngerilor.
– Servicii de creare site web
