Mihai Dancus a precizat ca exista toate indiciile care ar putea duce la concluzia ca aceasta bratara, prima care nu a fost adusa din afara tarii, este autentica. El a studiat-o chiar in sediul Parchetului de pe langa Tribunalul Maramures, pentru ca este ”proba la dosar” in cazul in care este inculpat Calin Ciota.
O echipa de specialisti de la Bucuresti a facut o expertiza a artefactului recuperat in urma flagrantului organizat luni la Hunedoara de politistii de frontiera si procurorii DIICOT din Maramures. Obiectul a fost autentificat, iar actul de expertiza a fost pus la dosar, certificandu-se astfel ca acesta are 2.000 de ani si provine din lotul de 15 bratari din fosta cetate dacica.
Directorul Muzeului Etnografic al Maramuresului din Sighetu Marmatiei a precizat ca descoperirea este extrem de importanta, fiind a sasea intrata in tezaurul national si singura pentru care nu s-a dat niciun ban. Primele patru au fost gasite in Statele Unite, iar statul le-a rascumparat cu 800.000 de lei (peste 235.000 de euro) si o alta in Franta. Celelalte bratari furate din situl arheologic se afla in urmarire internationala.
”Am primit un telefon pe la ora 12 noaptea si am fost anuntat de faptul ca trebuie sa studiez bratara. Pot sa va spun ca nu am mai putut sa dorm deloc din acel moment. Cand am vazut bratara efectiv m-au trecut fiorii, pentru ca pentru un muzeograf ocaziile de acest fel sunt rarisime, ca sa nu spun unice”, a declarat directorul muzeului.
El a precizat ca artefactul este in stare buna, fiind executat cu foarte multa migala. ”Prezinta trei inele simple si doua pe laterale. De la prima observatie am fost convins ca piesa este similara cu cele care au fost prezentate pana acum la televizor si ca face parte din acelasi depozit”, a declarat Mihai Dancus.
Etnolog de formatie, directorul institutiei de cultura din Maramures a aratat ca a fost impresionat de lucratura bratarii, care in opinia ”prezinta un cod al unui limbaj incifrat”.
”Pe langa acea finalitate cu un cap zoomorf, care poate fi al unui cap de lup ori a altui animal dintr-o specie apropiata, mai este acea desfasurare de frunze, legate una de cealalta. Fiecare frunza se distinge in mod clar, fiind vizibile inclusiv nervurile. Este evident mitul arborelului vietii, care este cunoscut in trei tipuri: iranian, elenistic si traco-dacic, si care face referire la viata fara de moarte”, a precizat specialistul maramuresean. El a aratat ca modelul frunzelor inlantuite poate semnifica si un brad stilizat, chiar pe axul bratarii.
Primele patru bratari dacice au fost gasite la un colectionar american. Acestea au fost aduse in tara la jumatatea lunii ianuarie si au fost expuse la Muzeul National de Istorie al Romaniei. Cea de-a cincea bratara a fost gasita expusa la Expozitia Bienala a Anticarilor, organizata de Grand Palais din Paris si apartinea unui cetatean german din Munchen, cercetat pentru trafic ilegal cu bunuri culturale.
Bratarile de aur recuperate de Romania prezinta toate caracterele tipologice (forma, ornamentica) ale celor cca. 30 de bratari spiralice din argint, cunoscute anterior din spatiul geto-dac.
Bratara adusa in Baia Mare are forma spiralica si este similara cu cele din argint, cunoscute din descoperirile mai vechi de tezaure dacice de podoabe de argint, din epoca geto-daca clasica (sec. II i.Hr. – I d.Hr.), dar si cu cele din aur rascumparate de autoritati.
Raritatea extrema a podoabelor dacice din aur, de felul bratarilor, dimensiunile lor exceptionale (greutati de 900 – 1.100 g), perfectiunea executiei, locul si circumstantele descoperirii lor se pot foarte probabil explica prin folosirea lor in cadrul unor ceremonii fastuoase, in care se imbinau factorul politic si cel religios, dupa cum au precizat specialistii ministerului culturii.
Conform unor statistici recente, numarul total de obiecte din argint (piese de port si podoaba, vase) descoperite in spatiul locuit de catre geto-daci, care, in linii mari, coincide cu teritoriul de astazi al Romaniei, este de 822. Din acestea, doar 27 piese sunt din aur, provenind din 14 locuri de descoperire.
Sursa: Meda Muntean