Analiza unui fragment din „Scrinul negru” al lui George Calinescu, scrierea unui text argumentativ despre importanta alegerii unui model in viata si redactarea unui eseu dintr-un text poetic apartinand lui Tudor Arghezi, Ion Barbu sau Lucian Blaga au fost subiectele la Limba romana de la bacalaureat. La primul subiect, cel de analiza, candidatii au avut de rezolvat mai multe cerinte vizand cunostinte de vocabular, limba romana si gramatica. Astfel, la punctul 1 al primului subiect, candidatii au fost pusi sa dea cate un sinonom potrivit pentru sensul din text al cuvintelor „mormane ” si „uzate”. Pentru rezolvarea corecta a cerintei sunt acordate doua puncte.
La punctul 2 al primului subiect s-a cerut explicarea rolului cratimei in secventa „cu cate-un gumilastic”, acesta avand tot doua puncte. Tot pentru doua puncte, candidatii au avut, la punctul trei, de facut un enunt in care sa foloseasca o locutiune sau expresie care sa contina substantivul „umar”.
Cate patru puncte au fost alocate pentru urmatoarele cerinte ale subiectului 1: „Mentioneaza tipul de perspectiva narativa din textul dat”; „Precizeaza doua motive literare identificate in textul dat”, „Selecteaza doua secvente din text care fixeaza dimensiunea spatiala”, „Prezinta rolul verbelor la timpul imperfect din textul dat”; „Ilusteaza cu exemple din text doua trasaturi ale genului epic”.
La punctul noua al primului subiect, candidatii au avut de comentat in 60-100 de cuvinte urmatoarea secventa din text: „Acesta era un barbat inalt, voinic cu parul carunt, tuns marunt si ascuns in parte sub sapca data pe spate. Avea pe el numai un costum de haine gri cu petice, foarte umflat, semn ca pe dedesubt era prevazut cu un cojocel, in picioare purta bocanci grei, iar pantalonii erau stransi jos, la glezna, cu cate-un gumilastic gros. Omul inalt parea un hamal, iar gumilasticele aveau probabil scopul sa-i degajeze picioarele in mers. Pe umerii sacoului erau cusute doua bucati de sac gros, in vederea, fara indoiala, de a feri haina de eroziune la ridicarea greutatilor si de a sluji totodata ca un soi de perna de amortizare a izbiturilor”.
La al doilea subiect de la proba de Limba si literatura romana, cerinta a fost scrierea unui text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre importanta alegerii unui model in viata.
„In elaborarea textului de tip argumentativ trebuie: sa respectati structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor in scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimarii unei aprecieri; sa ai continutul adecvat argumentari pe o tema data: formularea ipotezei/a propriei opinii fata de problematica pusa in discutie, enuntarea si dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; sa respecti normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie si punctuatie) si limitele de spatiu indicate”, potrivit cerintelor subiectului al doilea.
Subiectul al treilea a vizat redactarea unui eseu de 600-900 de cuvinte (doua – trei pagini) in care trebuiau prezentate tema si viziunea despre lume dintr-un text poetic studiat, apartinand lui Tudor Arghezi, Ion Barbu sau Lucian Blaga.
„In elaborarea eseului vei avea in vedere urmatoarele repere: evidentierea a doua trasaturi care fac posibila incadrarea textului poetic studiat intr-o orientare literare, intr-o perioada, intr-un curent cultural/literar sau intr-o orientare tematica; prezentarea a doua imagini/idei poetice, relevante pentru tema si viziunea despre lume din textul poetic studiat; ilustrarea a patru elemente de compozitie si de limbaj ale textului poetic studiat, semnificative pentru ilustrarea temei si a viziunii despre lume; sustinerea unei opinii despre modul in care tema si viziunea despre lume se reflecta in textul poetic studiat”, potrivit cerintelor subiectului al treilea.
In cadrul subiectului al treilea s-a precizat ca pentru continutul eseului vor fi acordate 16 puncte, respectiv cate patru puncte pentru fiecare cerinta, iar pentru redactarea eseului alte 14 puncte, respectiv cate trei puncte pentru organizarea ideilor in scris si pentru abilitati de analiza si de argumentare, cate doua puncte pentru utilizarea limbii literare, ortografie si punctuatie, cate un punct pentru lizibilitate si incadrarea in limitele de spatii indicate.
Examenele scrise de la Bacalaureat au inceput luni cu proba la Limba si literatura romana, la care s-au inscris peste 160.000 de elevi care au terminat in acest an clasa a XII-a si absolventi care nu au promovat in seriile anterioare.
Bacalaureatul vor continua in 2 iulie cu proba la limba si literatura materna, in 3 iulie cu proba obligatorie a profilului si in 5 iulie cu proba la alegere a profilului si specializarii.
Rezultatele vor fi afisate pe 8 iulie, pana la ora 12.00, iar contestatiile pot fi depuse in aceeasi zi, pana la ora 16.00. Rezultatele finale, dupa rezolvarea contestatiilor, se vor afisa in 12 iulie.
In 2011, cand a inceput sa se ia masura supravegherii video la bacalaureat, promovabilitatea in prima sesiune a fost de 44,47% inaintea contestatiilor, iar rezultatele au fost considerate cele mai slabe din ultimele doua decenii, fiind pentru prima data cand in aproape 30 de unitati de invatamant nu a fost niciun promovat. Dupa contestatii, ponderea celor care au obtinut note de trecere la bacalaureat a crescut la 45,72%, cu 1,25% mai mult.
In 2012, pomovabilitatea la sesiunea din iunie-iulie a examenului de bacalaureat a fost de 43,04% inainte de solutionarea contestatiilor, cu 1,43% mai mica fata de 2011. Promovabilitatea dupa solutionarea contestatiilor a crescut la 44,41%.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
