Nicolas Maduro, care a castigat alegerile prezidentiale din Venezuela, este un fost sofer de autobuz ajuns in politica prin intermediul sindicatelor si un veteran al chavismului, favoritul mentorului sau Hugo Chavez, care l-a desemnat succesorul sau inainte de a muri, relateaza AFP. El a fost declarat invingator la alegerile pentru succesiunea lui Hugo Chavez, cu 50,66 la suta din voturi, a anuntat Consiliul National Electoral (CNE). Candidatului opozitiei, Henrique Capriles, in varsta de 40 de ani, a obtinut 49,07 la suta din sufragii, a declarat presedintele CNE, Tibisay Lucena, afirmand ca tendinta este „ireversibila”.
Maduro, in varsta de 50 de ani, inalt si purtand mustata, este cel care a anuntat, cu vocea gatuita, decesul fostului presedinte, pe 5 martie. Devenit intre timp gardian al Revolutiei si garant al unitatii chavismului, in absenta charismaticului lider, el afirma ca „daca ne uneste ceva, acest lucru este dragostea fata de Chavez (…). Noi, cu totii, indeplinim ordinele presedintelui Chavez, incepand cu mine”.
„Este unul dintre liderii tineri, cu cele mai bune capacitati” pentru a conduce tara „cu mana de fier, cu viziunea, cu inima sa de om din popor, cu talentul sau cu oamenii (…), cu recunoasterea internationala pe care a dobandit-o”, declara Chavez pe 11 decembrie, desemnandu-l drept urmasul sau politic, inainte de a pleca spre Cuba, unde a fost supus celei de-a patra operatii pentru un cancer, din cauza caruia a murit.
Ministru de Externe din 2006, Nicolas Maduro a fost numit vicepresedinte de Chavez dupa victoria acestuia din urma la alegerile prezidentiale din 7 octombrie. El a devenit presedintele interimar, dupa moartea titularului functiei.
„Uitati unde merge Nicolas, soferul de autobuz Nicolas. El a fost sofer de autobuz, si cum au mai ras de el!”, a exclamat Chavez, atunci cand l-a numit vicepresedinte.
Anterior, acest fost sofer de autobuz amabil si despre a carui viata privata se stiu putine, cu exceptia faptului ca este casatorit cu Cilia Flores, procuror general al Republicii, a fost pentru scurt timp presedinte al Adunarii Nationale (2005-2006), dupa ce a obtinut primul sau mandat de deputat in 1999, sub emblema Miscarii a V-a Republica, fondata de Hugo Chavez, care a preluat puterea in acelasi an.
Destinele celor doi barbati s-au incrucisat deja in cadrul Miscarii Revolutionare Bolivariene 200 (MBR-200), creata tot de Chavez, la conducerea careia el a desfasurat lovitura de stat ratata impotriva presedintelui Carlos Andres Perez in 2002.
Numele lui Maduro a fost citat cu din ce in ce mai multa insistenta la momentul prognosticurilor privind numele succesorului presedintelui bolnav. Iar la inceputul deplasarilor in scopuri medicale ale lui Hugo Chavez in Cuba, el a fost unul dintre vizitatorii cei mai frecventi.
Statura inalta a acestui membru al aripii moderate a „chavismului” a devenit, de asemenea, din ce in ce mai familiara la intalnirile internationale dupa ce acesta l-a inlocuit de mai multe ori pe Hugo Chavez, slabit, la ultimele summituri.
Analistii politici subliniaza, de asemenea, capacitatea sa de a „naviga” printre diferitele curente ale chavismului, caracterul sau conciliant si marea sa capacitate de a negocia. Insa de cand a inceput sa exercite puterea in fapt, el si-a inasprit tonul fata de opozitie si „inamicii din interior si exterior”, reluand pe cont propriu retorica chavista.
Tinta sa favorita a ramas candidatul opozitiei, guvernatorul Henrique Capriles, pe care l-a calificat drept „printul burgheziei parazite”.
„Este evident ca Maduro vrea sa isi consolideze puterea”. El a adoptat „o strategie de radicalizare si intimidare, vizand rivali interni si externi”, aprecia recent analistul politic Luis Vicente Leon.
Dupa modelul mentorului sau, el si-a multiplicat aparitiile publice si discursurile-fluviu, impunandu-se ca noua fata a Executivului. Desi este departe de elocventa si charisma lui Chavez, unii observatori sunt de acord ca a inregistrat progrese.
In opinia politologului si profesorului la Universitatea Centrala din Venezuela Ricadro Sucre, Maduro „este alegerea (liderilor cubanezi Fidel si Raul) Castro”, foarte apropiati de Chavez.
Istoricul Margarita Lopez Maya subliniaza, la randul sau, „fidelitatea” „celui mai bun purtator de cuvant” international al Guvernului Chavez, a carui retorica antiimperialista a adoptat-o perfect, la fel ca si sustinerea unor regimuri controversate, ca Iranul, Libia sau Siria.
Crescut in cartierul clasei mijlocii Los Chaguaramos, la Caracas, unde a militat inca din liceu, Maduro a urmat un an de studii de stiinte politice, in Cuba.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
