Sărbătoarea Botezului Domnului reprezintă un moment important pentru credincioși, potrivit calendarului ortodox. Marcată în 6 ianuarie, aceasta este precedată de o zi de post aspru, Ajunul Bobotezei, în 5 ianuarie.
Ziua care precede sărbătoarea Botezului Domnului (Boboteaza) este zi de post aspru sau chiar post negru pentru credincioşii ortodocşi.
Canoanele Bisericii menţionează că în Ajunul Bobotezei se ajunează total. A doua zi se ia agheasma pe nemâncate. Pentru cei care nu pot ţine post total, alimentele obişnuite de post în această zi sunt: grâul fiert, îndulcit cu miere şi amestecat cu miez de nucă, plăcintele umplute cu varză sau cu ceapă, prunele fierte.
Postul este ţinut în vederea pregătirii credincioşilor înaintea gustării Agheasmei Mari – pregătite în ziua de Bobotează – când sunt sfinţite şi reînnoite apele.
Postul din ziua de 5 ianuarie este păstrat din secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau să primească botezul. După ce erau botezaţi, puteau să participe pentru prima dată la Liturghia credincioşilor şi să se împărtăşească, potrivit Agerpres.
Ajunul Bobotezei face parte din categoria posturilor de o zi din cursul anului bisericesc, alături de Înălţarea Sfintei Cruci prăznuită la 14 septembrie, Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, pomenită la 29 august.
În ziua Ajunului Bobotezei se va săvârşi, pentru a doua oară de la începutul anului, Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, unită cu Vecernia Sărbătorii Botezului Domnului. Apoi, în lăcaşurile de cult se oficiază slujba Aghesmei mari.
Slujba Agheasmei Mari se săvârşeşte atât în Ajunul Bobotezei, când se sfinţeşte apa cu care preoţii binecuvântează casele credincioşilor, cât şi în ziua Botezului Domnului, pentru credincioşii care vor duce agheasma în case şi gospodării.
Conform rânduielilor din Biserica Ortodoxă, dacă Ajunul Botezului Domnului cade în timpul zilelor săptămânii atunci în ziua de Ajun se oficiază Liturghia Sfântului Vasile Cel Mare unită cu Vecernia praznicului Botezului Domnului. În ziua sărbătorii Epifaniei se oficiază Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur.
Când Ajunul Bobotezei cade sâmbăta sau duminica, în ziua de ajun se săvârşeşte Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur. Liturghia Sfântului Vasile cel Mare se face în ziua praznicului, fără să se mai unească cu Vecernia.
În Ajunul Botezului Domnului și de Bobotează (5 și 6 ianuarie), se oficiază Sfințirea cea mare a apei, numită și Agheasma Mare.
Slujba de Sfintire a apei se săvârșește în afara bisericii, nu în interiorul ei, pentru a vesti tuturor bucuria Botezului Domnului, ca poartă de intrare în Împărăția Preasfintei Treimi.
Cu Agheasma Mare se binecuvântează prapurii, crucea, troițele, veșmintele, clopotele și obiectele de cult. Arhiereul o folosește la sfințirea bisericii, mai ales la sfințirea picturii atunci când pictura fost înnoită sau este nouă, la sfințirea marelui mir și la sfințirea antimiselor.
În tradiţia populară se crede că persoanele care ţin în această zi post negru vor fi sănătoşi şi lipsiţi de necazuri în noul an. De asemenea, fetele nemăritate se vor căsători.
Se mai crede că Ajunul Bobotezei este un timp ritual favorabil farmecelor şi descântecelor, observaţiilor meteorologice, legatului pomilor şi proorocirii viitorului. În această zi nu se dă pe datorie, se evită certurile şi nu se bat copiii, potrivit crestinortodox.ro.
În Ajunul Botezului Domnului, preotul merge la credincioși pentru a le sfinți casele și gospodăria prin stropire cu Agheasma Mare. În unele sate din Moldova există obiceiul ca, în Ajunul Bobotezei, grupuri de copii să meargă din casă în casă, să vesteasca sosirea preotului cu „botezul”. Copiii nu rostesc, ca la Crăciun, texte versificate, ci strigă de trei ori „Chiraleisa!”.
Boboteaza este ultima zi din ciclul sărbătorilor de iarnă. Este dedicată purificării mediului înconjurător, în special sfinţirii apelor.
– Servicii de creare site web
