În acest an Lăsatul Secului are loc pe 13 noiembrie, cu o zi înainte de intrarea în Postul Nașterii Mântuitorului sau Postul Crăciunului, așa cum este cunoscut de către credincioși.
Anul acesta, Postul Naşterii Mântuitorului începe pe 14 noiembrie. Credincioşii lasă sec pe 13 noiembrie, aceasta fiind ultima zi în care se mai consumă carne, brânză, lapte, ouă.
Din rânduielile bisericeşti aflăm că se lasă sec pe 14 noiembrie, iar postul începe pe 15 noiembrie. Însă, dacă data de 14 noiembrie cade miercurea, cum se întâmplă în acest an, sau vinerea, se lasă sec cu o zi mai devreme, adică pe 13 noiembrie.
Postul Crăciunului se încheie pe 24 decembrie.
În lumea satului românesc, lăsatul secului pentru postul Crăciunului aduce rudele laolaltă, la o masă mare, cu mâncare şi băutură din belşug. Lăsatul secului de Crăciun era, înainte vreme, respectat cu sfinţenie, în Bucovina existând credinţa conform căreia „cine lucrează în această zi îl prind frigurile tot anul”, respectiv că „e rău de bătut piatra peste holde” (Th. Speranţia).
Prima zi a postului Crăciunului cuprinde numeroase rituri de purificare. Resturile provenite de la cină sunt strânse în faţa de masă şi aruncate, cu faţa la răsărit, păsărilor cerului. „Păsările cerului! Eu vă dau vouă hrană de la masa mea, cu care să fiţi îndestulate şi de la holdele mele oprite!” (Tudor Pamfile – „Sărbătorile la români”). Vasele sunt atent curăţate, apoi, în ziua de Spolocanie, aşezate cu gura în jos, „să fie feriţi de pagubă toţi ai casei”.
În mod ritualic, femeile spală cămăşile, feţele de masă şi aşternuturile ca să rămână tot anul curăţite. Ciobanii ţin posturile să nu li se prăpădească turma, ca oile lor să fie ferite de fiarele sălbatice şi să nu-şi piardă cărarea.
Postul trebuie însă respectat cu înfrânare, evlavie, mărturisire a păcatelor şi multă rugăciune de toţi creştinii, încât să-şi atingă scopul, de act purificator al sufletului. Se zice că postul Crăciunului a fost lăsat de Maica Domnului pentru ca bătrânul Crăciun să se căiască fiindcă i-a tăiat mâinile nevestei sale, Crăciuneasa, cea care o moşise pe Sfânta Fecioară.
Chiar dacă şezătorile nu mai au forţa de odinioară, postul Crăciunului stă sub semnul lor, al momentului în care iarna „bate la uşă”, al colindelor (care încep să fie repetate) şi ne vestesc apropierea marii sărbători a Naşterii Domnului Iisus Hristos.
După prima săptămână de post, la 21 noiembrie, atunci când ortodocşii cinstesc Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, în calendarul popular al ţăranului român este trecută Ovidenia, Obrejenia sau Vovidenia (Cea care se face văzută).
Creştinii ortodocsi îl sarbatoresc pe Sfantul Ioan Gura de Aur in fiecare an pe data de 13 noiembrie. Sfantul Ioan Gura de Aur este stiut si ca aparatorul si partinitorul celor necajiti.
In ziua de 13 noiembrie nu se fac treburi casnice pentru ca e risc de inec, arsuri, moarte violenta, infirmitate.
Se spune ca femeile care respecta traditia sunt iertate pentru pacatele de a renunta la sarcina, scrie crestinortodox.ro.
– Servicii de creare site web
