Izvorul Tămăduirii este una dintre sărbătorile religioase ce nu au dată fixă, Izvorul Tămăduirii fiind sărbătorit în vinerea din Săptămâna Luminată, respectiv în vinerea de după Sfintele Sărbători Pascale.
După ce am avut Săptămâna Mare şi cele trei zile în care am celebrat Sfintele Sărbători Pascale, românii se pregătesc de o nouă sărbătoare importantă, sărbătorită cu cruce roşie în calendarul creştin-ortodox.
Pentru că vineri, 10 mai, pe lângă prăznuirea Sfântului Simon Zilotul, avem şi sărbătoarea religioasă intitulată în mod special Izvorul Tămăduirii.
Sărbătoarea Izvorul Tămăduirii îşi are originea într-un eveniment petrecut pe vremea lui Leon cel Mare. Se spune că acesta a găsit, într-o pădure, un orb care i-a cerut apă.
La îndemnul Maicii Domnului, Leon cel Mare i-a dat orbului să bea apă dintr-un anumit izvor, iar după ce a băut apă, orbul s-a vindecat de orbirea sa, astfel apărând noţiunea de Izvorul Tămăduirii.
De asemenea, conform crestinortodox.ro, se spune că, pentru a mulţumi Maicii Domnului, când a devenit împărat, Leon cel Mare a ridicat o biserică în apropierea izvorului respectiv, biserică unde s-au săvârşit, apoi, multe minuni.
Cum era de aşteptat, românii au o mulţime de tradiţii legate de sărbătoarea Izvorul Tămăduirii. De obicei, în această zi se face sfinţirea agheasmei mici după Liturghie. Se spune că cei care beau agheasmă se vindecă.
În plus, de Izvorul Tămăduirii, românii obişnuiesc să lege „legământul juvenil” sau „înfrăţitul”, pact prin care mai multe persoane îşi jură susţinere necondiţionată. Vorbim despre persoane legate între ele pe criterii de vârstă, afinitate sufletească, prietenie, sex etc.
– Servicii de creare site web
