Zi de mare sărbătoare la Bârsana. GALERIE FOTO

„Se împlinesc 32 de ani de la reînvierea Mănăstirii Bârsana, când Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Justinian, în 1993, a pus piatră de temelie pentru ceea ce astăzi vedem o bijuterie arhitecturală în stil maramureșean, și a așezat-o sub ocrotirea Soborului celor 12 Sfinți Apostoli, a spus Preasfințitul Părinte Episcop Iustin. În 1994 au venit măicuțele de la Râmeț, cu călugărie de Râmeț, călugărie adevărată, maica Filofteia Oltean cu maica Emanuela Oltean, și au preluat administrarea mănăstirii. Atunci, biserica era înălțată, urma să se pună coiful, care a fost o lucrare extrem de dificilă. Toate aceste lucruri au mers înainte și, în scurt timp, mănăstirea a evoluat în mod impresionant în fiecare an. Împreună cu al Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Justinian am patronat hramul, Soborul celor 12 Sfinți Apostoli, ca să intre în conștiința credincioșilor din Maramureș și nu numai. Venind Arhiereu de fiecare dată sau doi Ierarhi, de la un an la altul, numărul credincioșilor a crescut foarte mult, nu vin doar cei din Bârsana, care este o localitate foarte mare, cu două parohii, ci vin din tot Maramureșul și vin și din țară și din străinătate. Mănăstirea Bârsana este deja intrată în panteonul celor mai vizitate mănăstiri din România și căutată din toată lumea tocmai pentru autenticitatea și originalitatea construcțiilor, concepute de domnul Arhitect Dorel Cordoș, care este și arhitectul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime”, al Mănăstirii Rohia, al Mănăstirii Săpânța Noul Peri, al Mănăstirii Scărișoara Nouă. S-au făcut 12 construcții aici, în fiecare an câte o construcție. Toate aceste construcții sunt ridicate cu osteneala, râvna și jertfelnicia maicii starețe și a soborului de măicuțe de aici. Sunt 12 maici la ora actuală și toate sunt de la începutul mănăstirii alături de Maica Stareță. Frumusețea praznicului este fără egal, deoarece credincioșii, coconii Maramureșului, coconii din Bârsana, care sunt, spun eu, convins de acest lucru, sunt unii dintre cei mai frumoși din Maramureș, datorită portului și prezenței lor la slujbele bisericești. Coconii, fetele, feciorii, cei maturi, părinții, bunicii vin majoritate îmbrăcați în straie tradiționale, purtând lumina credinței pe fața lor, purtând evlavia curată a maramureșenilor, purtând recunoștința față de înaintași. Să nu uităm că la această mănăstire a rezidat, ultima reședință episcopală, ultimul episcop cunoscut cu numele, Gavril Ștefanca, nobil de Bârsana, care este menționat în cartea de istorie a Bisericii Ortodoxe Române de către părintele academician și istoric bisericesc Mircea Păcurariu. După 1940, mănăstirea a fost desființată de către Curtea de la Viena, bunurile au fost confiscate și biserica de lemn, străveche, de secol XV-XVI, cu hramul „Intrarea în biserică a Maicii Domnului”, care a fost multă vreme, multe secole aici, pe acest loc, a fost strămutată în vatra satului, este biserica în care au slujit ultimii episcopi, a slujit Sfântul Iosif Mărturisitorul, care a fost episcop între 1690-1711. În acea biserică s-a adunat multă evlavie și credința și jertfa mărturisitoare a Sfântului Ierarh Iosif Mărturisitorul, care nu a semnat actul de unire de la 1700, rămânând el și preoții lui și poporul pe care îl păstorea, același cu cel de astăzi din nord-vestul României, rămânând fideli ortodoxiei noastre strămoșești, a părinților noștri cu viață sfântă, și nu s-a putut trece peste voința lui, chiar dacă a fost chemat la Viena și a fost, în cele din urmă, judecat de Dieta de la Sibiu la un an de temniță la Hust. Nu s-a putut trece peste hotărârea lui decât atunci când n-a mai fost el și când autoritățile au hotărât să desființeze mănăstirea și, odată cu mănăstirea, ultima episcopie a românilor ortodocși din Maramureș și din nord-vestul României. Dăm slavă lui Dumnezeu pentru blândețea acestei zile. Iată, este o zi cu puțini nori, luminoși, este o zi binecuvântată de praznic, nu este nici cald, nici frig, nici vânt, nici ploaie. Este exact așa vremea și ziua cum este credința maramureșenilor pentru care îi mulțumim lui Dumnezeu că ne-a încredințat spre păstorire nouă, ca și urmaș al Înaltpreasfințitului Justinian și ierarhilor de azi, urmași ai Sfântului Ierarh Iosif. Slavă lui Dumnezeu pentru toate!”

Sfânta Liturghie Arhierească

Din soborul slujitor au făcut parte Arhim. Dr. Casian Filip, vicar eparhial, Arhim. Dr. Macarie Motogna, exarhul mănăstirilor și schiturilor și starețul Mănăstirii Rohia, Arhim. Dr. Ioachim Tomoiagă, consilier eparhial social-filantropic și misionar, Arhim. Teofil Pop, starețul Mănăstirii Moisei, Protos. Iosif Petra, egumenul Mănăstirii Dragomirești, Protos. Nifon Neamciuc, starețul schitului Strâmtura, Protos. Serafim, Pr. Ioan Dan Sidău, protopopul de Sighet, Pr. Mădălin Bontoș, secretarul protopopesc de Sighet, Pr. Dr. Florin Stan protopop de Lăpuș, Pr. Dr. Valeriu Mircea Vana, consilier eparhial pentru pelerinaje, Pr. Marcel Oprișan, paroh în Bârsana, Pr. Marius Bizău, paroh în Valea Muntelui – Bârsana, Pr. Vasile Cozma – Rozavlea, Pr. Marian Pop – Breb, Pr. Simion Iuga – Nănești, Pr. Teodor Bârsan, slujitor al mănăstirii, Pr. Sergiu Păcurar din Gherla, Pr. Florin Ureche din Dej, Pr. Andrei Budălăucean din Cluj, Pr. Vasile Turi din Gherla, Pr. Ioan Ardelean din Desești, membru în Adunarea Eparhială și Adunarea Națională Bisericească, Pr. Mitruț Andrei Vlad, Pr. Flaviu Meghișan de la Satu Mare, Pr. Vasile Dunca, alți preoți invitați, Arhid. Teodosie Bud, consilier eparhial economic, Arhid. Vlad Verdeş, inspector eparhial pentru catehizarea tineretului, Arhid. Dr. Nifon Motogna, consilier eparhial pentru administrarea Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” Baia Mare, Arhid. Vasile Pop, consilier eparhial pentru protocol, Arhid. Drd. Gherasim Nap, șeful de cabinet al Arhiereului Vicar, Arhid. Dumitru Botiș, director cu serviciile medicale, Arhid. Ioan Onuț Păcurar, referent al Secretariatului eparhial, Diac. Prof. Ionuţ Hotico.

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul psaltic „Theologos” al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului.

Cuvântul de învățătură a fost rostit de Preasfințitul Părinte Episcop Iustin, în care a vorbit despre istoricul mănăstirii, despre reînființarea ei de către părintele vrednic de amintire Gheorghe Urda, fost paroh în Bârsana, precum și despre alte multe învățăminte duhovnicești.

În semn de mulțumire, părintele vicar eparhial Casian Filip, fost duhovnic al mănăstirii, a înmânat celor doi Ierarhi câte o machetă, făcută identic din lemn, a vechii biserici a mănăstirii, care se mai păstrează și despre care Preasfințitul Părinte Iustin a spus că va avea grijă ca să fie adusă pe locul ei din incinta mănăstirii, a cărei fundație a fost identificată și decopertată.

Text: Andrei Fărcaș – redactor la revista „Graiul Bisericii Noastre”