Cu puțin timp înainte de alegerile din Olanda, publicația europeană Politico descrie situația unui tânăr vlogger, care a devenit subiect de dezbatere națională.
Ismail Ilgun este , cu siguranță, „cel mai detestat alegător debutant” din Olanda.
Într-o campanie electorală în care imigrația s-a aflat în centrul preocupărilor, bloggerul video în vârstă de 19 ani personifică cele mai grave stereotipuri despre tinerii de origine străină.
Ilgun a încărcat pe Youtube seria ”Hoodvlogs”, care a devenit virală, propulsând-l în centrul atenției mass mediei naționale. Prim-ministrul Mark Rutte îl descrie deja drept ”haimana”, iar mulți jurnaliști și politicieni îl iau drept „terorist de trotuar” – un termen peiorativ popularizat de liderul de extremă-dreapta Geert Wilders.
În filmulețele sale, Ilgun ia în derâdere toate aspectele din viata tinerilor din Poelenburg, o suburbie din districtul Zaandam, din vecinătatea Amsterdamului, formată în mare parte din locuințe sociale și în care mulți locuitori, precum Ilgun, sunt de origine turcă.
Momentele cele mai dramatice – cum ar fi conducerea iresponsabilă a unei mopede, lipsă de respect față de autorități, altercații ocazionale – au loc, în cea mai mare parte, în preajma unui magazin alimentar numit Vomar, unde se adună tineretul zonei.
Răspunsul furios al clasei politice s-a concentrat asupra a trei momente din seria Hoodvlogs: un tânăr sărind de pe acoperișul unei mașini de Poliție; un altul care a agresat un om pe o bicicletă și atitudinea relaxată poliției față de tineri.
Sub presiunea politică, poliția a interzis adunările în vecinătatea magazinului Vomar și a pus 21 de persoane în custodie, inclusiv pe Ilgun, al cărui laptop și aparat de fotografiat au fost confiscate.
O svastică a fost pictată pe fereastra magazinului Vomar și familia lui Ilgun, alcătuită din mama și sora sa mai mică, a primit amenințări cu moartea. Familia s-a mutat la o adresă secretă, pentru siguranță.
Ilgun nu este, de fapt, un imigrant. Ca și părinții lui, el s-a născut în Țările de Jos. Rareori a vizitat Turcia și oricum, vorbește engleza mai bine decât turca.
El se consideră musulman, deși relația lui cu religia este minimă.
Ilgun se consideră ca aparținând Țărilor de Jos. Dar, după reacțiiile împotriva lui, el spune că s-a convins că o parte semnificativă a țării este rasistă și nu-l va accepta.
Cum alegerile se apropie, Ilgun a vorbit la o serie de evenimente menite să trezească interesul tinerilor pentru politică. El intenționează să voteze pentru Denk, un mic partid pro-imigrație, pe care îl vede ca pe un antidot binevenit la adresa lui Geert Wilders.
Theresa May a suferit marți un nou eșec politic: Camera Lorzilor a adoptat un al doilea amendament la legea de ieșire din Uniunea Europeană. Astfel, Parlamentul ar urma să capete ultimul cuvânt cu privire la Brexit. Lucrurile nu sunt însă tranșate, iar comentariile din presa britanică și franceză sunt foarte diverse.
”Este un eșec umilitor pentru Theresa May”, opinează The Independent. Potrivit publicației The Spectator, ”lorzii doresc să se asigure de două lucruri: în primul rând, că cele două camere ale Parlamentului britanic au dreptul la un vot final privind acordul care urmează să fie negociat între Marea Britanie și UE. În al doilea rând, că Marea Britanie rămâne în UE, în cazul în care acordul nu este aprobat. Ei bine, acest amendament este contrar poziției Theresei May, care vrea să părăsească UE, chiar dacă negocierile eșuează”.
În Franța, revista Le Point afirmă că amendamentul aprobat marți dă deja sudori reci guvernului conservator, care are doar o majoritate subțire în Camera Comunelor. Douăzeci de parlamentari conservatori ar fi susceptibili să susțină amendamentul, în scopul de a asigura o plasă de siguranță parlamentară privind condițiile divorțului cu UE.
Iar revista franceză L’Express spune că decizia doamnei May de a părăsi Uniunea chiar în lipsa unui acord, îi face pe criticii acesteaia să se teamă de instaurarea unei stări de haos economic și juridic. Un studiu realizat de BMG Research, publicat marți la Londra, arată că doar 25% dintre britanici ar sprijini o ieșire din UE fără ca viitoarele relații cu Uniunea celor 27 să fie stabilite.
Și încheiem cu o privire asupra campaniei electorale franceze. Cotidianul La Tribune atrage atenția asupra a ceea ce el numește al treilea tur al alegerilor prezidențiale – este vorba de legislativele din iunie. Pentru că, de fapt, acelea vor stabili cine va guverna Franța.
După săptămâni nebune, demne de o seriale americane precum „Scandal” sau „House of Cards”, prezidențialele franceze par să intre în cele din urmă în linie dreaptă, cea a comparării proiectelor și a programelor.
Ceea ce domină în aceste alegeri, este sentimentul că asistăm la un fenomen de restructurare completă a peisajului politic francez. Primarele au arătat-o: există – la dreapta și la stânga spectrului politic – o diviziune profundă în rândul electoratului.
Această recompunere politică se datorează polarizarării electoratului ispitit de cele trei forme de populism care alcătuiesc noua politică a anului 2017: populismul de dreapta cu Marine Le Pen, populismul de stânga, cu Jean-Luc Mélenchon și cel de centru, cu Emmanuel Macron .
Iar problema este chiar slăbiciunea reală a celor doi candidați care par favoriți la accederea în cel de-al doilea tur: Emmanuel Macron sau Marine Le Pen. Indiferent cine va câștiga, nimeni nu știe cine va guverna, de fapt, după legislativele din iunie și care vor fi, în realitate cea de a treia rundă a prezidențialelor.
Va fi, probabil, șansa de răzbunare a partidelor tradiționale, mai degrabă decât rezolvarea problemei guvernării. Vom vedea dacă în ultimele săptămâni ale campaniei, dreapta și stânga vor reuși, sau nu, să readucă în sânul lor oile pierdute. (sursa: rfi.ro)
– Servicii de creare site web
