Curtea de Apel Bucuresti i-a condamnat, luni, pe Dan Adamescu la patru ani si patru luni de inchisoare cu executare, pe judecatorul Mircea Moldovan la 22 de ani de inchisoare, pe Elena Rovenţa la cinci ani si zece luni, pe Sorin Viziru la cinci ani si pe Ion Stanciu la trei ani si opt luni.
Instanta Curtii de Apel Bucuresti a decis, in dosarul privind interventii in cauze de insolventa, ca omul de afaceri Dan Adamescu este vinovat pentru faptele de coruptie de care l-au acuzat procurorii si l-au condamnat la patru ani si patru luni de inchisoare cu executare si trei ani interdictia unor drepturi, printre care si dreptul de a fi director si administrator al unei societati sau de a coordona societati comerciale, in tara sau in strainatate.
Judecatorul Mircea Moldovan, de la Tribunalul Bucuresti, a primit cea mai grea pedeapsa din dosar – 22 de ani de inchisoare cu executare -, pentru interventii in cauze de insolventa. Judecatorii Curtii de Apel i-au aplicat lui Moldovan pedepse de aproximativ sase ani pentru fiecare fapta de care a fost acuzat. In urma contopirii pedepselor, instanta a decis ca Moldovan sa fie condamnat la sase ani si zece luni de inchisoare, la care au adaugat un spor de 15 ani si doua luni de inchisoare, ceea ce reprezinta o treime din totalul celorlalte pedepse.
In 24 iunie 2014, procurorii Directiei Nationale Anticoruptie i-au trimis in judecata pe Dan Adamescu, judecatorii Mircea Moldovan, Ion Stanciu, Elena Roventa si Sorin Viziru, de la Tribunalul Bucuresti, si pe omul de afaceri Iosif Armas, in dosarul privind interventii in cauze de insolventa.
Adamescu este acuzat ca le-a dat mita 20.000 de euro judecatorilor Ion Stanciu si Elena Roventa, pentru ca acestia sa dispuna solutii favorabile in doua dosare de insolventa.
Procurorii i-au trimis in judecata si pe practicienii in insolventa Angela Monica Borza, Ilie Preda, Cristina Elena Popa (fosta Candea) si Emanoil Postelnicu si Gabriel Hanganu, pentru dare de mita.
Potrivit procurorilor, cei patru judecatori, personal sau prin intermediari, au pretins si primit de la practicieni in insolventa, lichidatori sau administratori judiciari, administratori ai intreprinderii profesionale unipersonale cu responsabilitate limitata, sume de bani, bunuri sau servicii.
Magistratii ar fi cerut bani sau bunuri pentru a indeplini sau a nu indeplini ori a intarzia un act privitor la indatoririle de serviciu in legatura cu contestatiile la tabelul preliminar al creantelor, pentru a decide privind modalitatile de inscriere la masa credala cu privire la creantele creditorilor chirografari, pentru a desemna preferential administratori judiciari, pentru a atribui preferential dosare de insolventa sau pentru a-si exercita influenta pe langa judecatori de la diverse instante din Bucuresti si din tara, folosind informatii detinute prin prisma atributiilor de judecator, au aratat procurorii in referatul cu propunerea de arestare.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
