Pe ultima coperta a primei mele carti, Ispita lecturii, am pus urmatoarele randuri: La sfarsitul secolului al XIX-lea, nume mari ale culturii romane isi manifestau neincrederea fata de civilizatia occidentala si frica de invazia valorilor straine. Printre acestea, Simion Barnutiu (altfel un om dezghetat la minte) afirma ca principele strain (Carol I) ar pune in pericol insasi nationalitatea romana. La aceste vorbe, Titu Maiorescu a dat o replica memorabila: „Singura noastra temere ar fi, astazi, nu ca noi vom deveni vreodata germani, lucru imposibil, ci ca principele german ar putea deveni prea roman!”.
Cam asa s-a manifestat „unitatea” de gandire romaneasca. Atunci, ca si acum. Saptamana trecuta, Crin Antonescu a facut cateva miscari oarecum neasteptate, trecand la remanierea unor ministri liberali. Dincolo de caracterul voit surprinzator si spectaculos, privita cu ceva mai multa atentie, actiunea nu este decat o banala rotire de cadre de sorginte comunista, dispusa de catre tovarasul secretar general, fara o consultare prealabila cu activul de partid. Pentru ca (am mai spus-o) nominalizarile ministrilor liberali in Cabinetul Ponta au fost facute pe picior, fara pic de noima, in bataie de joc la adresa partenerilor si, mai ales, a alegatorilor care au dat puterea in mainile USL.
Aduceti-va aminte de oamenii trimisi de Antonescu sa scoata tara din colapsul economic in care au adus-o portocalii: penalii Ovidiu Silaghi, Relu Fenechiu si Varujan Vosganian, sotul (Daniel Chitoiu) unei tate penale, tesatoare de afaceri ilicite, caprarul de duzina Radu Stroe, culturnicii Puiu Hasotti, Daniel Barbu si Gigel Stirbu, dealerul auto Eugen Gerea sau prietena sotiei lui Crin, Ramona Manescu. Incredibil cata superficialitate, lipsa de profesionalism si chiar de loialitate fata de partenerii de uniune.
Sa impui asemenea nulitati in posturile cele mai importante din ministere, este o dovada de impertinenta incalificabila la asemenea nivel. Cum la fel poate fi catalogata trecerea contabilului Eugen Nicolaescu de la Sanatate la Finante. Singura motivatie plauzibila ar putea fi cea spusa de jurnalistul Cornel Nistorescu: „sa pregateasca un nou vaccin pentru evaziunea fiscala si pentru colectarea taxelor”, apropo de controversa legata de vaccinul expirat de la Institutul Cantacuzino.
Lovitura de imagine scontata de Antonescu are ca singur suport aducerea primarului de Sibiu, Klaus Johannis, in Guvern, pe post de ministru al Internelor si, daca se va putea, de vicepremier. Este a doua incercare de „descalecare” a neamtului in metropola lui Bucur. Prima a avut loc in octombrie 2009, dupa prima cadere a Guvernului Boc, Johannis fiind propus de PSD, PC, UDMR, PNL si minoritati pentru postul de premier, misiunea sa urmand sa fie formarea unui guvern care sa gestioneze problemele economice urgente si sa asigure organizarea de alegeri prezidentiale. Incercarea s-a soldat cu un esec usturator, presedintele Basescu fiind atunci mai puternic decat toate partidele insirate mai sus.
Dupa aproape cinci ani, esecul se poate repeta, de data asta cu consecinte mult mai grave pentru initiatorii actiunii. Aducerea neamtului de la Sibiu nu poate fi solutia miraculoasa pentru relansarea campaniei prezidentiale a liderului liberal. Cel mai probabil decizia, mai degraba pripita decat salvatoare, va duce la destramarea USL si, negresit, la sfarsitul visului liberalilor ca Antonescu sa intre pe poarta Palatului Cotroceni in calitate de presedinte ales. Interesant mi se pare faptul ca Antonescu nu observa ca totul se surpa prin preajma lui, ca partenerii de guvernare au solutii pentru toate situatiile ce apar datorita comportamentului sau deviant si instabil. Daca va continua asa, atunci nicio mie de nemti nu-l mai salveaza de la naufragiu. Culmea ar fi ca urmasul sau la comanda PNL sa fie tocmai actualul primar al Sibiului!
Oameni de talia lui Johannis nu sunt multi printre politicienii mitici de pe Dambovita. Locul lui si al celorlalti ca si el este in posturile cheie din Romania. Din pacate, modalitatea aleasa de liderul Antonescu pentru impunerea neamtului in Guvernul Ponta nu este cea mai fericita. Poate nici momentul nu este tocmai prielnic.
Astazi, blocarea politica a lui Johannis de catre USD (PSD, UNPR, PC) este foarte usor de realizat, din moment ce noua alianta electorala detine majoritatea in Parlament. Ea poate veni ca un raspuns la miscarile nesabuite facute de Antonescu. Pentru USL ar fi un adevarat dezastru daca s-ar ajunge la aceasta situatie, destramarea fiind asigurata. Sau, cine stie, esecul de moment al neamtului ar putea constitui motivul pentru constructia unui partid liberal puternic, a unei forte de dreapta capabila sa fie in orice moment o alternativa viabila la guvernarea de stanga. Evident in jurul lui Klaus Johannis.
Aparent, neamtul poate juca la mai multe capete. Cu Ponta premier, ar putea fi presedinte de tara. Cu Antonescu presedinte ar putea sa nu fie nimic. Nici macar primar de Sibiu. Se spune, pe buna dreptate, ca nemtii sunt cei mai pragmatici oameni de pe pamant. Eu zic ca trebuie sa avem incredere in neamtul nostru.
Sursa: Grigore Ciascai
– Servicii de creare site web
