La cateva luni dupa alegerile prezidentiale din 2009, tot mai multi romani au identificat principala sursa a nemultumirilor si nenorocirilor abatute asupra lor. Aceasta era Traian Basescu, alesul jucator care se punea de-a curmezisul celor care doreau binele si bunastarea populatiei. Dincolo de el nu mai era nimic. Nici partidele, nici injustitia, nici strainii care ne-au inrobit inca o data, nici aplecarea noastra traditionala spre lene si facerea lucrurilor de mantuiala, nici coruptia care otraveste societatea.
Basescu era in toate, in cele facute si nefacute. De aici pana la mobilizarea tuturor energiilor in vederea alungarii tiranului care se impotrivea tuturor, n-a mai fost decat un pas. Existau suficienti romani care nu faceau diferenta intre debarcarea lui Ceausescu si cea a lui Basescu, intratat de inversunati era impotriva locatarului de la Cotroceni.
In fine, asteptarile li s-au implinit, referendumul pentru demitere fiind programat in iulie 2012, avand astfel posibilitatea sa-l trimita pe Basescu pe mare, la mosia din Nana sau in lada cu vechituri a istoriei. Prezenta la urne a fost uimitor de mare pentru un sfarsit de iulie, dar cei care au organizat referendumul au uitat sau n-au vrut sa-l gestioneze asa cum erau asteptarile participantilor. Ajutat masiv de strainatatea prost informata, dar mai ales de initiatorii referendumului care n-au mai stiut continuarea, Basescu a ramas o vreme in garaj, dupa care si-a reluat activitatea la Cotroceni.
De aici incolo nimic n-a mai fost normal in aceasta tara. Liderii USL au inceput sa se priveasca cu ura, asezand suspiciunea tradarii intre ei. Basescu si acolitii au pus la cale preluarea PDL sau nasterea Miscarii Presedintelui, daca manevra nu le iesea. Si nu le-a iesit. PSD, PC si UNPR au trecut la racolarea in masa a parlamentarilor din gasca puradelului infractor de Caracal, pana ce nu au mai ramas nici de samanta. Ungurii s-au retras in depresiunea lor, asteptand vremurile bune in care vor putea ataca la drumul mare integritatea, suveranitatea si unitatea statului roman. De celelalte gasti politice minore nu are rost sa vorbim pentru ca ele nu reprezinta pe nimeni si nu conteaza in nicio combinatie.
Dezbinarea de pe scena politica lasa rani adanci in viata cotidiana a romanilor, imposibil de cicatrizat in viitorul apropiat. Derutata complet dupa ce tinta principala n-a cazut, majoritatea populatiei asteapta acum un semnal credibil pentru a se aduna in jurul unei cauze comune. Numai ca politicienii de doi bani aflati la guvernare au alte preocupari, cea principala fiind, culmea idioteniei, tot alungarea lui Basescu de la Cotroceni. Carlanul rosu ii numara zilele ramase ca in armata, iar Somnorila l-ar dori plecat (suspendat) maine daca s-ar putea.
Populatia sa resemnat dupa esec, e mai desteptata decat pampalaii din adunaturile inregistrate legal ca partide, stie ca la sfarsitul anului capitolul acesta oricum se va sfarsi, Basescu va fi nevoit sa plece, dar pana atunci ar dori sa-i vada pe habaucii astia ocupandu-se si de problemele reale din agenda oamenilor.
Gastile se reasaza pe scena politica in vederea impartirii puterii si a sferelor de influenta. Socialistii lui Ponta au format si botezat o uniune electorala cu un nume (USD) ce seamana prea mult cu USL. Antonescu abia acum s-a trezit si a observat manevra dibace a partenerilor, ca atare cere insistent demolarea sau rebotezarea hardughiei. De ce n-a facut chestia asta din prima zi, numai Somnorila poate sti.
Basescu, din dragoste si grija nemarginita fata de poporeni, a anuntat ca ii va indemna sa iasa in strada si sa protesteze impotriva noilor accize la carburanti. In replica, Marian Dragnea, noul Iisus pe stil nou, cel care a inviat mortii telormaneni, i-a dotat cu CNP si i-a trimis la vot sa aplice stampila pe buletin, a zis ca abia asteapta sa-si trimita si el ostenii in strada. Oameni complet nebuni, scapati de la stabiliment cu afectiuni ce nu se trateaza doar cu comprese reci, aspirina si ceaiuri fierbinti.
Intre aceste gasti interesate doar de acapararea puterii sta populatia nauca, trista, derutata, nemultumita si inconstienta, facand eforturi disperate sa supravietuiasca. De fiecare data cand au avut loc alegeri dupa 89, romanii au avut posibilitatea sa aleaga raul cel mai mic, indiferent de cine a fost reprezentat el. Astazi nu mai au nici macar aceasta varianta de avarie, deoarece toate partidele au dovedit ca provin din acelasi aluat, diferentele dintre ele fiind nesemnificative in perceptia oamenilor.
De dimineata pana tarziu in noapte asistam la un spectacol grotesc in care se rostesc vorbe grele provenite din capete goale, au loc despartiri si impacari mai ceva ca pe canapeaua lui Maruta, adversarii se pandesc, se asculta pentru a putea incropi replici la replici, lipsite de orice substanta, ce nu intereseaza pe nimeni.
Romania muta si trista priveste tiganiada politica fara sa poata schita macar o
replica anemica. Sa stea prea mult in pozitia asta nu-i prea bine pentru nimeni. Cineva trebuie sa sune desteptarea, dar oare pe unde o fi gornistul?
Sursa: Grigore Ciascai
– Servicii de creare site web
