Nu stiu de ce atunci cand am intrat prima data intr-o gradina zoologica impresia care mi-a lasat-o a fost ca am vizitat o puscarie, iar animalele inchise dupa gratii sunt de fapt oameni care au savarsit fapte antisociale si au ajuns intr-un spatiu carceral. Poate pentru ca veneam din lumea satului si eram destul de familiarizat cu animalele, deoarece iepuri, capre, arici, vulpi, cerbi, serpi vazusem cu duiumul in copilarie.
La primul contact cu o gradina zoologica am concluzionat ca acestea sunt inutile si nu am sa mai calc niciodata intr-o astfel de incinta. Nu m-am tinut de cuvant, din cauza copiilor pe care a trebuit sa-i insotesc de cateva ori in inchisoarea animalelor. Nici lor nu le-a placut, asa ca nu am mai revenit niciodata acolo. Dupa aproape 30 de ani, in 2011, exact in aceeasi formatie ne-am dus in Anglia sa vizitam Longleat Safari Park, un domeniu ce se intinde pe 44 de hectare, primul parc din afara Africii unde au fost aduse animale de pe continentul negru, dar si din alte zone ale pamantului. Aici traiesc tot felul de specii, care se bucura de un tratament ce i-ar face invidiosi pe asistatii sociali din Romania.
Animalele sunt supravegheate zi si noapte de o armata de angajati, dar si de tineri voluntari, mai ales studenti de la facultatile de profil din Marea Britanie. In timpul noptii animalele sunt filmate in infrarosu, asa ca nu exista o secunda in care sa nu se stie ce fac. Gazdele se mandreau cu ultimele realizari – filmarea nocturna a nasterii unor pui de lei si girafe, precum si supravegherea cu lux de amanunte, pentru a vedea cum se acomodeaza, a trei rinoceri albi adusi din Africa de Sud, care vor pune bazele unei turme in parc. Longleat Park este un loc superb, creat de om, in care animalele aduse din toata lumea se simt excelent, de vreme ce sunt sanatoase si se inmultesc ca si in habitatul lor primar.
Mi-am amintit de toate astea acum, cand conducerea orasului a luat decizia sa inchida temporar gradina zoologica din Baia Mare. Ma numar printre cei care sunt total de acord cu masura luata. Nu aduc ca argument faptul ca exista o directiva a Uniunii Europene prin care gradinile zoologice trebuie inchise daca nu li se pot asigura locatii corespunzatoare si conditii de trai pentru animale la standardele impuse.
Voi spune ca nu exista nicio explicatie logica sa scoatem niste animale din mediul lor natural si sa le chinuim toata viata, doar sa facem poze cu ele sau sa le aratam copiilor. Merita oare milioanele de animale inchise pe tot globul viata asta groaznica, doar pentru ca noi sa ne plimbam cu copiii de mana si sa le admiram, fara sa ne pese de tristetea si nefericirea atat de prezente in privirile lor? Pana la urma o astfel de locatie nu poate fi decat o monstruozitate daca nu beneficiaza de o suprafata de teren corespunzatoare, nu exista personal de specialitate, nu li se poate asigura hrana necesara tuturor speciilor, medicamentatia, conditii care sa nu difere prea mult de mediul natural.
Adevaratele gradini zoologice sunt astazi parcurile naturale intinse pe zeci de hectare, din care au disparut custile si gratiile metalice, acolo unde animalele cele mai fioroase traiesc in spatele unor garduri naturale. In parcul de care pomeneam ne-am plimbat cu masina prin sectoarele populate de lei, tigri, lupi, pantere, leoparzi, fara ca animalele sa ne bage in seama. Zilnic sunt mii de turisti care fac safari prin parc, chiar daca pretul unui bilet pentru un adult este (era la vremea respectiva) de 27 de lire. Sunt bani multi, dar ca sa intretii un asemenea parc e nevoie de fonduri consistente.
La noi in tara nu exista gradinii zoologice. Din cate am citit si am auzit, doar cea din Targu Mures mai seamana cu una adevarata. Celelalte, vreo 16, inclusiv cea din Baia Mare, sunt niste grajduri primitive prevazute cu padocuri pentru o miscare libera pe cativa metri patrati, populate cu animale chinuite, inghesuite, triste, infometate, enervate, neingrijite. Dar, indiferent cat de aratoase ar fi grajdurile si cat de grozave conditiile oferite, omul comite grozavii mari scotand animalele din mediul lor, frangandu-le viata definitiv, obligandu-le sa atarne intre doua lumi „una care nu e a lor si pe care nu o inteleg si una pe care nu si-o mai aduc aminte si din care au plecat pentru totdeauna…”.
In Romania traiesc in captivitate circa 5.000 de mamifere, 5.200 de pasari si 450 de reptile, conditiile de gazduire fiind deseori precare. Aceste lagare pentru animale au fost construite in scopuri educative si recreative, dar toate sunt departe de ceea ce inseamna un management cinegetic modern si european. Baia Mare are suprafete de teren prin apropiere care se preteaza la infiintarea unui parc zoo la standarde internationale. Poate ca se vor gasi candva fondurile necesare realizarii unei investitii adevarate in acest domeniu.
Sursa: Grigore Ciascai