Exercitiile destinate antrenarii abilitatilor cognitive ale creierului au efect si la zece ani dupa practicarea acestora, au descoperit cercetatorii americani. O cercetare condusa de Guvernul Statelor Unite a descoperit ca persoanele cu varsta de peste 74 de ani erau capabile sa obtina performante mai bune de rationament si procesare a informatiilor dupa practicarea unor exercitii simple, ale caror efecte au fost observate si la zece ani dupa aceea, informeaza dailymail.co.uk.
Cei 3.000 de participanti din Baltimore au efectuat intre 10 si 12 sedinte de antrenament, cu o durata de la 60 pana la 75 de minute. Publicat in Journal of the American Geriatrics Society, acest studiu asupra exersarii cognitive, cel mai amplu de pana acum, ofera speranta ca exista metode de pastrare a capacitatilor cognitive, avand in vedere ca 76 de milioane de americani din generatia „baby boom” incep sa inainteze in varsta. Cu toate acestea, exercitiile nu au ca scop sa impiedice formele de dementa cauzate de boli asociate, cum ar fi maladia Alzheimer, ci doar sa stimuleze abilitatile cognitive, care slabesc odata cu inaintarea in varsta.
Cercetatorii au constatat ca, dupa cinci teste, persoanele care au beneficiat de exersarea creierului au avut performante cognitive mai bune decat cei care nu au realizat exercitiile respective in planul memorarii, rationamentului si procesarii informatiilor.
Desi capacitatea de memorare crescuta, observata dupa cinci ani, incepea sa slabeasca in urmatorii cinci ani, capacitatile de rationament si procesare a informatiilor s-au pastrat si la zece ani dupa inceperea exercitiilor. „Ceea ce am descoperit este uluitor”, a afirmat geriatrul George Rebok, profesor la Universitatea Johns Hopkins din Baltimore, coordonatorul studiului. „La zece ani dupa inceperea exercitiilor, exista dovezi ca efectele sunt durabile in ceea ce priveste rationamentul si antrenarea vitezei”, a adaugat George Rebok.
Participantii la toate cele trei grupe de antrenament au declarat, de asemenea, ca se descurca mai usor cu activitatile zilnice, cum ar fi luarea medicamentelor, gatitul si administrarea finantelor decat participantii care nu efectuasera exercitiile cognitive.
Programele, dezvoltate de cercetatori, s-au concentrat in cea mai mare parte pe strategiile de invatare, destinate imbunatatirii performantei cognitive. De exemplu, exercitiile de memorie ii invatau pe subiecti cum sa isi aminteasca liste de cuvinte, secvente si idei principale, in timp ce exercitiile de rationament se concentrau pe recunoasterea unor modele numerice.
In cadrul exercitiilor de antrenare a vitezei, subiectii au fost rugati sa se concentreze asupra unui obiect principal de pe monitorul calculatorului si sa recunoasca si sa identifice rapid obiectele de la marginea monitorului.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
