Plenul Camerei Deputatilor a adoptat, marti, Legea votului uninominal, cu 231 de voturi "pentru", 11 "impotriva" si 18 abtineri. Impotriva actului normativ au votat reprezentantii PRM, iar cei ai UDMR s-au abtinut. Cate o abtinere s-a inregistrat si din partea social-democratului Vasile Nicula si a democrat-liberalului Daniel Ionescu. Actul normativ prevede alegerea deputatilor, senatorilor si a presedintilor de consilii judetene prin vot uninominal intr-un singur tur. Deputatii au avut votul decizional asupra legii, care va merge la promulgare la presedintele Traian Basescu.
Un amendament initiat de UDMR referitor la decuparea colegiilor uninominale prin lege organica a fost respins cu 191 de voturi, 49 de voturi fiind pentru si sase abtineri. Decuparea colegiilor electorale se va face, in urma respingerii amendamentului UDMR, prin hotarare de guvern.
A fost aprobat si amendamentul formulat de social-democratul Anghel Stanciu, conform caruia mandatele vor fi reatribuite candidatilor care nu au intrunit 50% plus unu din voturile alegatorilor din colegiul respectiv, pe baza unei liste in ordine descrescatoare a raporturilor dintre voturile valabil exprimate obtinute in colegiile uninominale in care au candidat si coeficientul electoral al circumscriptiei respective.
Deputatii au respins, cu 37 de voturi "pentru", 179 "impotriva" si 11 abtineri amendamentul liderului grupului parlamentar al UDMR, Marton Arpad, pentru eliminarea pragului electoral, in sensul ca minoritatile nationale sa beneficieze de atatea mandate cate voturi au obtinut.
Arpad a sustinut ca, pentru minoritatea maghiara, pragul de 5% reprezinta, de fapt, 85% din voturile valabil exprimate, ceea ce pentru UDMR ridica o reala problema. In replica, deputatul PSD Anghel Stanciu a afirmat ca Parlamentul nu poate accepta "prag zero" si ca, deja, Comisia electorala a facilitat intrarea minoritatilor in Legislativ prin crearea pragului alternativ.
Potrivit deciziilor comisiei, pragul electoral pentru intrarea partidelor in Parlament este de 5%, dar exista si un prag alternativ care consta in obtinerea numarului cel mai mare de voturi in sase colegii pentru Camera Deputatilor si in trei colegii pentru Senat.
Pragul electoral pentru aliantele politice va fi de 5+3+1+1, maxim 10%, respectiv 8% pentru o alianta formata din doua partide, 9% pentru cele formate din trei partide politice si 10% pentru aliantele formate din mai multe formatiuni politice.
Pentru organizatiile apartinand minoritatilor nationale care vin cu un singur candidat la nivel de tara, pragul electoral va fi de 10% din numarul de voturi care ar trebui date pentru un mandat de deputat.
Votul va avea loc intr-un singur tur de scrutin, in colegii uninominale al caror numar va fi egal cu numarul senatorilor si deputatilor. Fiecare partid va propune cate un singur candidat intr-un colegiu, iar cel care va obtine 50% plus 1 din voturi castiga automat mandatul. Daca nimeni nu obtine acest scor, voturile vor fi repartizate proportional la nivel national, partidelor.
Mandatele ramase neocupate, in colegiile in care nu exista invingatori, se vor redistribui. Astfel, in functie de procentul general obtinut de un partid la nivel de judet se stabileste la cate mandate are dreptul fiecare partid; se scad (daca exista) mandatele obtinute direct de partide in respectivul judet prin castigarea cu majoritate calificata a unui colegiu; celelalte mandate la care mai are dreptul fiecare partid se acorda candidatilor care au obtinut cele mai bune scoruri electorale din respectivele partide.
Numarul de parlamentari va ramane neschimbat, colegiile urmand a fi desemnate de guvern, printr-o ordonanta de urgenta, la propunerea unei Comisii speciale a Parlamentului. Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputatilor este aceeasi, de un deputat la 70.000 locuitori, iar pentru alegerea Senatului, de un senator la 160.000 locuitori.
O noutate ar mai fi pragul electoral alternativ. Astfel, daca un partid nu obtine necesarul de 5% pentru a intra in Parlament, va fi totusi reprezentat daca va castiga majoritatea in sase colegii de deputati si cinci de senatori. Potrivit proiectului
Colegiul uninominal este subunitatea unei circumscriptii electorale, in care este atribuit un singur mandat. Delimitarea colegiilor uninominale se face tinand cont de urmatoarele reguli:
a) o circumscriptie electorala poate fi compusa numai din colegii uninominale intregi;
b) teritoriul cuprins de un colegiu uninominal trebuie sa se afle pe teritoriul unuia si aceluiasi judet sau al municipiului Bucuresti;
c) pe teritoriul unei localitati pot fi delimitate, de regula, doar colegii uninominale intregi;
d) un colegiu uninominal poate cuprinde, de regula, una sau mai multe localitati intregi;
e) in municipiul Bucuresti, colegiile uninominale nu trebuie sa depaseasca limitele administrativ-teritoriale dintre cele 6 sectoare;
In circumscriptia electorala speciala pentru cetatenii romani cu domiciliu in afara granitelor Romaniei se vor forma 4 colegii uninominale pentru alegerea Camerei
Deputatilor si 2 colegii uninominale pentru alegerea Senatului. Arondarea geografica a celor 4 colegii uninominale pentru Camera Deputatilor si a celor doua colegii uninominale pentru Senat vor fi stabilite prin hotarare a Guvernului, la propunerea unei comisii parlamentare speciale constituite pe baza proportionalitatii reprezentarii parlamentare, in termen de maximum 90 zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi;
Sectiile de votare se organizeaza dupa cum urmeaza:
a) in localitatile cu populatie de peste 1.500 locuitori, cate o sectie de votare la 1.000 -1.500 locuitori;
b) in localitatile cu populatie sub 1.500 locuitori, o singura sectie de votare;
c) se pot organiza sectii de votare si in satele sau grupele de sate cu populatie pana la 1.000 locuitori, situate la o distanta mai mare de 3 km fata de sediul sectiei de votare
din resedinta comunei.
(7) Primarii si secretarii comunelor, oraselor sau municipiilor, precum si Centrului National de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenta Persoanelor vor asigura toate datele, informatiile si sprijinul necesar pentru indeplinirea, de catre prefecti, a
obligatiilor prevazute la alin. (5).
(8) Pe langa misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei se organizeaza una sau mai multe sectii de votare pentru alegatorii care au domiciliul in strainatate. In afara sectiilor de votare prevazute la alin. (1), pot fi organizate, cu acordul guvernului din tara
respectiva, sectii de votare si in alte localitati decat cele in consulare. Alegatorii care au domiciliul intr-un alt stat decat Romania isi exercita dreptul de vot la una din
sectiile de votare din acea tara in care isi au domiciliul, constituite in conditiile prezentei legi.
Foto: (c) eMM.ro
Sursa: M.M.
– Servicii de creare site web
