Membrii grupului de evaluare Schengen (Sch-Eval) decid, maine, 28 ianuarie daca adopta rapoartele tehnice privind Romania si Bulgaria, dupa ce la intalnirea din 14 ianuarie reprezentantul Frantei a cerut un timp suplimentar pentru studierea raportului Romaniei, blocand temporar adoptarea acestuia.
Raportul de evaluare Schengen al Romaniei in domeniul SIS/SIRENE a fost prezentat in 14 ianuarie, la Bruxelles, de expertul coordonator al misiunii de evaluare Schengen a Romaniei, respectiv reprezentantul Presedintiei Ungare.
In cadrul acelei sedinte, reprezentantul Frantei a cerut un timp suplimentar pentru studierea raportului, rezervandu-si optiunea de a pune mai multe intrebari referitoare la starea Sistemului Informatic Schengen (SIS) in Romania. Termenul limita pentru a cere lamuriri sau pentru a ridica intrebari a expirat la 21 ianuarie, fara ca reprezentantul acelui stat sa ceara informatii partii romane.
Raportul privind Romania a fost evaluat pozitiv, la acea data, de reprezentantii celorlalte state din grupul Sch-Eval, el subliniind ca Romania corespunde in totalitate standardelor Schengen pe componenta SIS/SIRENE.
Tot atunci au fost discutate si doua rapoarte privind Bulgaria, respectiv SIS/SIRENE si rezultatele reevaluarii frontierei terestre intre Bulgaria si Turcia. Acesta din urma a primit un aviz negativ din partea expertilor UE, prin urmare Franta, Germania si Finlanda au cerut o a doua reevaluare.
Drept urmare, presedintia ungara a UE analizeaza posibilitatea aderarii partiale a Romaniei si Bulgariei la Spatiul Schengen, in martie, propunerea fiind ca cele doua tari sa intre in spatiul de libera circulatie mai intai cu frontierele aeriene, declara, in 21 ianuarie, secretarul de stat in Ministerul Administratiei si Internelor (MAI), seful Departamentului Schengen, Marian Tutilescu.
Tutilescu spunea ca subiectul aderarii partiale „este in discutie pe masa presedintiei ungare”, insa acesta nu este singura propunere. El a explicat ca, avand in vedere rapoartele pozitive ale Romaniei si Bulgariei pe frontierele aeriene, este posibil ca cele doua tari sa intre in Spatiul Schengen, in prima faza, doar cu aceste elemente. Ulterior, se poate lua o decizie privind aderarea completa.
„Dupa adoptarea rapoartelor (in Sch-Eval, n.r.) are loc votul in Parlamentul European. Acesta (PE, n.r.) a fost sesizat cu proiectul de decizie, acum au loc discutii. Dupa votul in PE, ne intoarcem la Consiliu (Uniunii Europene, n.r.), unde se discuta pe fond. Este un calendar foarte strans si, din pacate, singurul Consiliu JAI inainte de 27 martie are loc in 24 februarie, cand vom mai putea discuta aderarea”, spunea Tutilescu, explicand etapele urmatoare in aderarea Romaniei la Spatiul Schengen.
Marian Tutilescu mai spunea ca varianta aderarii partiale este fezabila, in contextul in care exista precedente la nivel european.
Franta si Germania considera insa ca Romania si Bulgaria ar trebui primite in Schengen numai daca inregistreaza progrese in lupta impotriva coruptiei si in reformarea sistemului judiciar.
Ministrul ungar de Interne, Sandor Pinter, i-a cerut omologului sau german, Thomas de Maiziere, sa defineasca ingrijorarile Germaniei cu privire la aderarea la Schengen a Romaniei si Bulgariei, in cadrul unei reuniuni informale organizate in 20 ianuarie la Godollo, in apropiere de Budapesta.
Pinter declara ca spera ca problema aderarii la Schengen a Romaniei si Bulgariei sa fie discutata inainte de incheierea presedintiei ungare a UE, la sfarsitul lui iunie.
Finlanda s-a raliat Germaniei si Frantei si a refuzat, la randul sau, intrarea Romaniei si Bulgariei in Spatiul Schengen de libera circulatie a persoanelor in cadrul UE, potrivit unui purtator de cuvant al guvernului finlandez.
Presedintele Traian Basescu declara, dupa Consiliul JAI, ca Romania cere ca aderarea sa la Spatiul Schengen sa se faca in baza regulilor convenite prin tratatele UE si sa nu fie tratata discriminatoriu, subliniind ca nu exista nici cel mai mic indiciu ca Romania ar genera riscuri privind fluxurile migratorii ilegale.
Seful statului preciza, la intalnirea cu diplomatii acreditati la Bucuresti, ca, pentru Romania, aderarea la Spatiul Schengen ramane obiectivul major. Traian Basescu mai spunea ca Romania este la fel de interesata ca toate celelalte state ale UE de asigurarea securitatii frontierelor Spatiului Schengen.
In cazul supunerii la vot in Parlamentul European (PE), ar fi necesara unanimitatea statelor, in contextul in care Romania are trei oponenti: Franta, Germania si Finlanda.
Spatiul Schengen include 25 de state membre si permite unui numar de peste 400 de milioane de cetateni sa circule liber, fara a prezenta pasapoartele.
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
