Biserica Ortodoxa sarbatoreste in vinerea din Saptamana Luminata, Izvorul Tamaduirii – un mare praznic ce dateaza din a doua jumatate a primului mileniu crestin. Este un praznic inchinat Maicii Domnului, menit sa arate rolul Fecioarei Maria in lucrarea mantuirii oamenilor. De Izvorul Tamaduirii, mai multe lacasuri de cult din tara isi sarbatoresc hramul. Sarbatoare mare va fi la manastirea maramureseana Rohia, unde se sarbatoreste hramul mic, dar si la manastirea „Izvorul Tamaduirii” de pe Dealul Hera, din apropierea localitatii Petrova.
Numele de Izvorul Tamaduirii aminteste de o serie de minuni savarsite la un izvor aflat in apropierea Constantinopolului. Potrivit traditiei, Leon cel Mare, cu putin timp inainte de a ajunge imparat, se plimba printr-o padure, unde a intalnit un batran orb, care i-a cerut sa-i dea apa si sa-l duca in cetate. Leon a cautat un izvor, dar a gasit, insa, la un moment dat, a auzit-o pe Maica Domnului care l-a indemnat sa mearga in padure unde va gasi un izvor din care nu numai ca ii va putea da orbului sa bea apa, dar daca ii va unge ochii il va tamadui.
Dupa ce a ajuns imparat, Leon a construit langa acel izvor o biserica. Mai tarziu, acolo s-au intamplat si alte minuni. Imparatul Justinian (527-565), care suferea de o boala grea, s-a vindecat dupa ce a baut din acel izvor, iar de-a lungul timpului apa tamaduitoare a pus capat multor boli, rani si suferinte.
In ziua Izvorului Tamaduirii, in toate bisericile ortodoxe se face sfintirea apei, denumita Aghiasma Mica. In unele zone din tara, inca se mai pastreaza obiceiul ca preotii sa mearga la izvoarele de apa pentru a le sfinti, ca nu cumva sa sece sau sa permita adapostirea duhurilor rele prin preajma lor.
Sursa: Camelia Tocaci
– Servicii de creare site web
