Asociatia Producatorilor de Medicamente Generice din Romania (APMGR) a solicitat marti Guvernului verificarea datelor Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS) in urma cresterii „nejustificate” a cuantumului taxei clawback in ultimul trimestru al anului 2014.
In opinia conducerii APMGR, solutia pentru salvarea industriei farmaceutice locale este implementarea imediata a unui calcul diferentiat al taxei clawback pentru medicamentele generice, bazat pe introducerea unei proportii de maximum 65% in calculul procentului ‘p’ din formula clawback.
APMGR precizeaza ca aceasta propunere are la baza sistemul actual de stabilire a pretului pentru medicamente generice (maxim 65% din pretul medicamentului inovativ) si a fost deja acceptata de autoritati ca fiind neutra din punct de vedere bugetar.
„Este nevoie de interventia Corpului de Control al Primului Ministru pentru verificarea imediata a activitatii CNAS in conditiile in care cresterea coeficientului „p” din calculul taxei clawback la 25% in trimestrul 4 al anului 2014, cel mai mare nivel calculat pana in prezent, nu este corelata in niciun fel cu cu datele interne ale companiilor privind cresterea consumului de medicamente. Mai mult, la nivelul anului 2014 cresterea coeficientului „p” este de circa 50% fata de 2013, fapt care nu poate fi explicat prin cresterea consumului,” a declarat Dragos Damian, presedintele APMGR, potrivit unui comunicat remis presei.
Potrivit APMGR, coeficientul „p” a crescut la 25,23% in trimestrul 4 al anului 2014 fata de numai 20,92% in trimestrul 3, efectele acestei cresteri a taxei clawback la un nivel nesustenabil fiind „catastrofale” atat pentru pacienti, cat si pentru producatorii de medicamente generice. Asociatia sustine ca ritmul de disparitie al medicamentelor cu pret accesibil se va accentua, iar restructurarile in industria locala de productie de medicamente se vor inmulti.
APMGR a amintit ca nivelul deja ridicat al taxei clawback a fortat producatorii de medicamente generice din Romania sa disponibilizeze numai anul trecut peste 300 de angajati si a determinat o scadere a productiei destinate pietei interne cu circa 10%, precum si amanarea unor investitii majore in facilitati de productie locale.
In plus, din 2011, de cand a fost introdusa taxa clawback, au disparut de pe piata peste 1.300 de medicamente. Mai mult de jumatate dintre acestea, 888 in total, costau mai putin de 50 de lei, iar 45% erau fabricate in Romania.
„Ne confruntam cu un adevarat sabotaj la adresa investitorilor in industria farma si la o lipsa totala de responsabilitate a autoritatilor competente care asista la distrugerea unei industrii strategice pentru economia Romaniei si la privarea pacientilor romani de accesul la tratamente farmaceutice accesibile”, a declarat Damian. „Daca nu vor exista schimbari serioase in finantarea sistemului de sanatate si in modul de calcul al taxei clawback, previziunile pentru 2015, mai ales dupa actualizarea listei de medicamente compensate cu noi molecule, sunt sumbre pentru medicamentele generice, ” a adaugat presedintele APMGR.
Asociatia sustine ca a semnalat in numeroase randuri existenta unor deficiente „majore” ale mecanismului de aplicare al taxei clawback, „necorectate” de autoritati, in ciuda apelurilor repetate ale producatorilor de medicamente generice.
Astfel, sustine AMGR, producatorii de medicamente generice sunt obligati sa plateasca pentru adaosurile distribuitorilor si farmacistilor intrucat taxa clawback se calculeaza la pretul de raft al medicamentelor, care include peste pretul de producator si adaosurile comerciale.
Totodata, mai afirma reprezentantii producatorilor, se mentin greselile de raportare semnalate de companiile membre APMGR Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS) si lipsa totala de transparenta in privinta modului de calcul al taxei clawback.
Alte probleme semnalate de APMGR se refera la mentinerea in baza de calcul a taxei clawback a medicamentelor achizitionate in spitale care se deconteaza de doua ori, spitalele fiind finantate de catre CNAS in baza sistemului DRG, existenta fraudelor demonstrate si a medicamentelor falsificate in sistem, ceea ce determina cresterea artificiala a taxei clawback, dar si mentinerea unor preturi „mult peste cele din restul UE” pentru cele mai decontate 50 de medicamente, ceea ce rezulta in cresterea taxei clawback.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
