Sâmbătă, 22 noiembrie 2025, s-a desfășurat la Sala Millenium din Baia Mare Jubileul Operatorilor în Justiție, o serie de conferințe pe tema justiției, cu rolul de a surprinde modul în care Biserica colaborează cu operatorii din justiția de stat, având și aceasta propriul său pachet de norme juridice regăsite în Dreptul Canonic.
Salut această inițiativă a părintelui Ioan Balea, vicar judecătoresc, prima în domeniu organizată în Eparhia noastră, a afirmat în cuvântul introductiv Preasfinția Sa Vasile Bizău, care a făcut o încadrare a evenimentului în Anul Jubiliar 2025, vorbind despre Porțile Sfinte care se deschid cu prilejul Jubileelor: „Poarta ne dă un sens al apartenenței și al odihnei atunci când ajungem acasă, ea face delimitarea între spațiul public și cel privat. Poarta de fotbal este cea care este apărată, iar un șut tras în poartă face diferența între cel care câștigă și cel care pierde… În Biserică, Poarta îl simbolizează pe Hristos… Poarta delimitează două spații. Trecerea prin Poarta Sfântă este invitația de a trece în altă dimensiune, de a face un pelerinaj interior împreună cu Hristos, un pelerinaj care duce la reînnoirea omului”. Fiind în An Național Cardinal Iuliu Hossu, Ierarhul de Maramureș a făcut o caracterizare a comportamentului cardinalului, invitând la „a face o lectură a justiției omenești și a justiției divine pentru a observa cum justiția divină depășește cu mult justiția omenească, pentru că memoria cardinalului este încă vie”.
Prof. univ. dr. Paul Vasilescu (Facultatea de Drept, Univ. Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca) a prezentat poziția ansamblului normativ al Sfintei Scripturi. „Dacă Vechiul Testament este un ansamblu de norme și reguli, în Noul Testament lipsește această preocupare normativă, fapt care ne arată că învățătura lui Isus nu trebuie privită sub formă de lege în sens veterotestamentar. În Noul Testament apare o singură pildă de natură politică: Să dai Cezarului ce e al Cezarului. Domnul Vasilescu a adus în fața publicului Enciclica Rerum novarum a Papei Leon al XIII-lea, care explică expresia de drept natural exprimată de Sfântul Toma de Aquino.
Asis. univ. dr. Dorin Jorea (Facultatea de Drept, Univ. Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca) a prezentat, în conferința susținută, care este limita dreptului atunci când se vorbește despre scindarea corpului după moarte, vorbind despre cultul creștin al venerării relicvelor: „limitele dreptului lasă loc dreptului canonic, religiei și credinței” acolo unde acesta servește credinței comunității și păstrării memoriei sfinților. Astfel că dreptul civil nu tratează problema relicvelor, „chiar și din teama de a nu comite un sacrilegiu”, lăsând această preocupare exclusiv Bisericii și dreptului canonic.
Asis. univ. dr. av. Dumitru Balea (Facultatea de Drept, Univ. Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca) a vorbit despre Concursul dintre dreptul canonic și dreptul etatic, aducând în lumină concurența permanentă între cele două forme de drept, făcând o amplă expunere istorică a relației dintre Biserică și Stat; dânsul a pornit discursul său de la situația din Italia, ajungând la cea din Franța și la recenta istorie a României.
Dacă în Italia și Franța s-a produs o separare a Bisericii de Stat, iar dreptul canonic a devenit independent și suveran, în România, Statul are o puternică influență în ce privește organizarea și manifestarea cultelor. „În anul 2008, prin hotărâre de guvern, dreptul canonic este inclus în dreptul etatic… Având rangul de hotărâre de guvern, acesta trebuie să respecte reglementările superioare, atât a ordonanțelor guvernamentale, cât și a legilor emise de Parlament. Observăm că locul acordat dreptului canonic în această ierarhie legislativă este unul inferior prin raportare la celelalte acte normative ale statului”. La fel, vorbind despre raportarea dreptului canonic la dreptul etatic, în dreptul canonic sunt foarte multe trimiteri la dreptul etatic, fiind astfel absorbit de el. Raportul este unul de subordonare, a transmis asis. univ. Dumitru Balea.
Despre Avocatul mereu în slujba umanității a vorbit doamna avocat Adriana Ștețca (Baroul Maramureș, Lector INPPA Cluj), care a explicat pe îndelete modul în care „profesioniștii dreptului și cei din Biserică conlucrează pentru atingerea unui scop comun, cel al respectării demnității umane”. Doamna avocat a adus în lumină similitudinile dintre reprezentanții avocaturii, profesioniștii dreptului și Biserică, care au un singur scop: acela al respectării drepturilor și libertăților oamenilor: „Ambele au scopul de a se asigura că fiecărui individ îi este respectată demnitatea umană”.
Avocatul Ovidiu Chindriș (Baroul Maramureș) a prezentat conferința Avocatura între profesie și vocație, pornind de la Codul deontologic al avocatului și explicând în detaliu acele articole care reglementează relația avocatului cu clientul. „Principiile profesiei de avocat reprezintă valorile pe care le exercită și le apără avocatul în exercitarea profesiei, dar și în viața socială și în raport de care se interpretează orice normă deontologică și orice comportament în exercitarea profesiei sau în afara acesteia. Așadar, suntem avocați nu doar atunci când suntem la birou sau în sala de judecată, suntem avocați toată viața noastră din momentul în care am intrat în această profesie”, a afirmat av. Ovidiu Chindriș, explicând astfel faptul că avocatura reprezintă o vocație, și nu doar o profesie.
Lect. univ. pr. dr. Ioan Tîmbuș (Centrul Universitar Nord Baia Mare, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca) a prezentat Legislația de acum opt decenii în viziunea Episcopilor martiri, prezentând legile și decretele prin care Statul Român a impus suprimarea Bisericii Greco-Catolice, arestarea episcopilor greco-catolici și trecerea proprietăților Bisericii în proprietatea Bisericii Ortodoxe din România, documente la care vor face referire episcopii martiri în memoriile lor trimise înainte și după instaurarea regimului comunist. Părintele a adus în lumină mai multe memorii ale episcopilor trimise către Ministerul Cultelor, autoritățile comuniste, juriștii din acea vreme, Congresul PCR și chiar președintele Nicolae Ceaușescu, memorii și scrisori în care cereau doar respectarea legilor comuniste, în care era prevăzut ca toți românii să aibă drepturi egale. Ei denunțau atrocitățile și nedreptățile suferite în închisori și cereau reabilitarea Bisericii Greco-Catolice, după modelul altor state învecinate, fapt care nu s-a întâmplat.
„Cea mai mare lucrarea a dreptului este aceea de a construi, de a constitui dreptatea”, a afirmat la finalul evenimentului pr. Ioan Balea, moderatorul evenimentului, care a adus în lumină deviza pontificală a Papei Pius al XII-lea Opus Justitiae Pax, papă care s-a implicat activ în crearea de instituții care să asigure drepturile omului și menținerea păcii globale, după cel de-Al Doilea Război Mondial.
„Fericiți făcătorii de pace este singura dintre Fericiri care îndeamnă la acțiune, fapt care ne transmite că pacea trebuie lucrată, trebuie constituită”, a afirmat părintele vicar judecătoresc.
Biroul eparhial de presă
– Servicii de creare site web
