Trecem zilnic pe lângă unele clădiri și nu le știm istoria. Mai ales tinerii băimăreni sunt dezinformați cu privire la clădirile de patrimoniu din oraș, deși unele au o istorie deosebită. V-am mai prezentat situația altor obiective din municipiu și astăzi a venit rândul fostului Palat Episcopal greco-catolic din Baia Mare
Clădire scoasă la vânzare de creditorii falitei fostei fabrici de textile Tricomar, care a avut ca prim obiectiv să deservească sediul Școlii Civile de Stat pentru Fete Baia Mare, iar apoi fiind transformată în reședința primului episcop greco-catolic, dr. Alexandru Rusu.
În 1966, regimul comunist o întabulează pe statul român și, la scurt timp, o transformă în secție a Întreprinderii de Tricotaje Unitatea din Sighetu Marmaţiei. La 20 noiembrie 1990, în temeiul Legii privind reorganizarea unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale (Legea nr. 15/1990), prim-ministrul vremii, Petre Roman, semnează hotărârea (nr. 1.213) prin care fosta secție din Baia Mare unde se produceau tricotaje tip lână devine unitate aparte și își schimbă denumirea în Tricomar. La acea vreme, întreprinderea avea un capital social de 6,6 milioane de lei.
În 1994, Tricomar se privatizează, angajații devenind angajați. În timp, angajații își vând acțiunile, iar la sfârșitul anilor 2000, acţionarul majoritar devine Textile Group din Oradea.
Tricomar Baia Mare a urmat pașii prăbușirii economice: insolvența. Este numit lichidator judiciar Pareto Grup IPURL. În 19 decembrie 2007 se declară începerea procedurii falimentului.
Clădirea este un pericol pentru băimăreni, fiind bine delimitată, deși aceasta are o istorie aparte.
– Servicii de creare site web
