România, umilită din nou: dronele rusești s-au jucat cu apărarea noastră, iar Moșteanu dă vina pe piloți

Simultan cu atacul masiv asupra Ucrainei, Rusia a trimis drone „test” în Ucraina, Republica Moldova și România. Iar la noi dronele… s-au jucat cu apărarea națională. Fără metaforă, fără exagerare. S-au jucat.

O dronă rusească a zburat peste Tulcea, Galați, Vrancea, deasupra unor orașe locuite. A fost interceptată, pierdută, regăsită – un ping-pong rușinos pentru o armată NATO. Timp de aproape 4 ore, aeronava a făcut turul României, iar la final a căzut în curtea unui om din Vaslui. Omul a sunat la 112 și a anunțat sec: „Mi-a căzut o dronă peste flori.” Atât s-a putut. Patru ore de rușine națională

Piloții noștri au zburat supersonic în fața unui UAV capabil să întoarcă în 180 de grade. În mod real, nu puteau trage asupra dronei deasupra localităților — și nu e vina lor că radarele armatei fie o pierdeau, fie o regăseau ca într-un film prost.

În schimb, vina stă la cei care au lăsat sistemul să ajungă în halul ăsta. MAPN a oferit o mostră de comunicare catastrofală:
„Drona a dispărut de pe radare în Galați.”
O oră și jumătate mai târziu:
„Drona a căzut în Vaslui.”

Diferența? Zeci de kilometri. Ridicolul? Maxim.

Și în tot acest haos, ministrul Moșteanu iese să-și spele mâinile: „Eu am semnat autorizația de doborâre. Decizia a fost la piloți.”

Adică… gata, șeful a bifat hârtia, restul să se descurce.
El și-a „făcut treaba”.

Serios?

Când o dronă rusească se plimbă patru ore prin România, când MAPN raportează prost, când radarele pierd ținte pe cer de parcă jucăm baba oarba, ministrul Apărării aruncă responsabilitatea în brațele piloților — singurii oameni care chiar și-au făcut datoria în condiții imposibile.