Asezamantul monastic de la Voronet dateaza din perioada domniei lui Alexandru cel Bun, cel mai probabil din perioada 1400-1410, arata cercetarile recente ale arheologilor suceveni, biserica actuala fiind construita in 1488 de stefan cel Mare peste temelia primei biserici distrusa de un incendiu.
O echipa de arheologi ai Muzeului Bucovinei, coordonata de Florin Hau si Stefan Dejan, a finalizat o cercetare arheologica preventiva la Manastirea Voronet, unde pe traseul vechilor chilii de pe latura de sud a monumentului se va ridica un nou corp de chilii in aceeasi pozitie topografica.
Cercetarile din 1967, realizate de Radu Heitel si Nicolae N. Puscasu, au demonstrat ca biserica lui Stefan cel Mare este a doua biserica a asezamantului monastic intemeiat la Voronet, dar nu se stia cat de timpurile era biserica anterioara si se estima ca putea data de la 1450.
Cercetarile finalizate recent intr-unul dintre ansamblurile datand din perioade de dinainte de 1488 arata ca acesta dateaza mult mai devreme decat s-a putut proba. El a spus ca o pivnita cercetata acum dateaza de la inceputul domniei lui Alexandru cel Bun, cel mai probabil din 1400-1410.
In urma analizei, s-a stabilit ca la Voronet a avut loc un incendiu devastator , in 1475 sau, cel mai probabil, in 1485, cand Baiazid I a dat foc inclusiv targului Suceava. Atunci au ars nu numai biserica veche, cu temelie de piatra si constructia din lemn, dar si constructiile anexa si chiliile.
Biserica noua a fost construita de Stefan cel Mare intre 24 mai si 24 septembrie 1488, iar in acelasi an, sau cel mai tarziu in 1489, s-au refacut si chiliile, Stefan cel Mare nu doar refacand constructia si pivnita, pe fundatia ce data din perioada lui Alexandru cel Bun.
Cercetarile evidentiaza ca asezamantul monastic de la Voronet din vremea lui Alexandru cel Bun era un asezamant boieresc, si nu domnesc si nu se exclude ipoteza ca acesta sa fi fost construit de boierul Birla de la Harlau, un boier important din perioada de final a domniei lui Petru Musat.
„Voronet ramane o provocare maxima intrucat zona incintei de vest, nord si est au ramas necercetate din punct de vedere arheologic”, adaugat Florin Hau.
Sursa: Mediafax