Relele tratamente aplicate detinutilor, coruptia la nivelul guvernului, discriminarea sistematica a romilor in societate, conditiile precare din penitenciare, tentativele constante ale unor politicieni de a lovi in independenta justitiei, dar si amenintarile la adresa libertatii presei, violenta si discriminarea impotriva femeilor – acestea sunt principalele probleme identificate in cazul Romaniei in raportul pe 2014 al Departamentului de Stat al SUA referitor la drepturile omului in lume.
In ceea ce priveste Romania, documentul indica, in rezumat, problemele majore in materie de drepturi ale omului, asa cum reies din analiza diplomatiei americane: relele tratamente si hartuirea aplicate de politie si jandarmerie detinutilor si romilor, inclusiv decesul cel putin al unei persoane aflate in custodia politiei; coruptia guvernamentala, care ramane o problema larg raspandita si afecteaza toate sectoarele societatii; discriminarea sistematica a romilor, care le afecteaza accesul la educatie, locuinte, asistenta medicala adecvate si la locuri de munca.
Alte probleme raportate in cursul anului s-au referit la conditiile precare din centrele de detentie si la incercarile constante ale unor oameni politici de a lovi in independenta justitiei. Potrivit raportului, guvernul de la Bucuresti nu a reusit, in pofida unor hotarari ale justitiei, sa actioneze corespunzator pentru retrocedarea bisericilor greco-catolice confiscate de fostul regim comunist. Lipsuri au fost observate si in domeniul libertatii presei, subminata de amenintari in plan personal si profesional impotriva unor jurnalisti.
Agentiile guvernamentale nu au acordat asistenta corespunzatoare persoanelor cu dizabilitati si le-au neglijat pe cele institutionalizate. De asemenea, persista discriminarea persoanelor LGBT si a celor cu HIV/SIDA, mai ales a copiilor. Si drepturile angajatilor continua sa constituie o preocupare, mentioneaza raportul.
Referitor la interferenta arbitrara in viata si in corespondenta private, documentul constata ca, desi constitutia si alte legi interzic astfel de actiuni, exista relatari conform carora autoritatile s-au implicat in interceptarea electronica a comunicatiilor personale, incalcand astfel prevederile legale.
In ce priveste libertatea de exprimare si libertatea presei, raportul noteaza ca posturi de televiziuni detinute de politicienii Dan Voiculescu si Sebastian Ghita au atacat verbal in mod repetat jurnalisti care au relatat despre afacerile controlate de ei sau despre activitatea guvernului. De asemenea, unii judecatori s-au plans de faptul ca modul de mediatizare a cazurilor de coruptie pune o presiune nepotrivita asupra lor, prin insultele aduse. Tot in 2014, jurnalisti au fost insultati sau hartuiti de politicieni sau de cetateni.
Atat prim-ministrul Victor Ponta, cat si fostul sau purtator de cuvant Mirel Palada au denigrat in mod public jurnalisti de la institutii de presa care au criticat politica guvernului. Media si ONG-urile au considerat ca Ponta si Palada au intentionat intimidarea reporterilor independenti, mai arata raportul, precizand ca premierul l-a inlocuit pe purtatorul de cuvant in urma comentariilor facute de acesta.
Tot referitor la presa, mentioneaza raportul, Consiliul National al al Audiovizualului a fost acuzat de jurnalisti si de ONG-uri ca ia decizii pe considerente politice si ca incalca legea prin limitarea accesului la sedintele sale publice si prin blocarea transmiterii lor in direct.
In ce priveste coruptia si transparenta, desi legislatia prevede pedepse penale pentru oficialii corupti, guvernul nu a aplicat in mod eficient aceasta legislatie, iar unii oficiali, inclusiv unii judecatori, s-au implicat in practici de coruptie fara a fi pedepsiti, noteaza documentul, criticand imunitatea fata de inculparea penala de care s-au bucurat actuali si fosti membri ai executivului care erau si alesi in parlament.
Pe de alta parte, Departamentul de Stat constata ca DNA a continuat anchetarea unor cazuri de coruptie la nivel mediu si inalt intr-un ritm constant pe parcursul intregului an 2014. In aceste dosare au fost implicati responsabili politici, din justitie si administratie. Pana la 15 septembrie 2014, DNA trimisese in instanta 710 de inculpati, fata de 530 in primele sapte luni din 2013. De asemenea, procurorii au ordonat confiscarea unor averi in suma totala de 135 milioane de euro.
Coruptia politiei a contribuit la lipsa de respect a cetatenilor fata de aceasta institutie si la nerespectarea autoritatii ei. Salariile mici si lipsa stimulentelor si bonusurilor au condus la deficit de personal si au contribuit la vulnerabilitatea politistilor in fata coruptiei.
Potrivit documentului Departamentului de Stat al SUA, conflictele de interese, nerespectarea normelor etice si impunitatea in functiile publice in general raman probleme in Romania in toate cele trei puteri in stat. Coruptia a fost larg raspandita in domeniul achizitiilor publice, agentiile statului au reactionat lent in aplicarea de sanctiuni, iar departamentele lor de inspectie interna au fost in general inactive.
In plus, desi confiscarea extinsa a averilor este prevazuta in lege, judecatorii si procurorii nu recurg cu regularitate la ea. Pe de alta parte, procurorii si politia si-au mai imbunatatit capacitatea de a depista averile ilicite, dar numarul anchetatorilor ramane prea mic pentru a face fata numarului cazurilor de coruptie. Nici Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) nu a dispus de personal insuficient si i-au lipsit resursele necesare pentru a-si indeplini misiunea.
Desi constata ca au avut loc acte si declaratii antisemite, iar presa continua sa publice articole antisemite, raportul noteaza ca guvernul roman a continuat sa implementeze recomandarile Comisiei internationale privind Holocaustul in Romania (Comisia Wiesel) si sa promoveze predarea acestui subiect in scoli.
Sursa: Agerpres
– Servicii de creare site web
