Craterul Gale de pe planeta Marte, care este cercetat de robotul Curiosity, a adapostit un lac in urma cu miliarde de ani, ceea ce reprezinta o dovada clara a faptului ca planeta rosie a avut candva un mediu umed propice vietii microbiene, au anuntat, luni, cercetatorii.
Noile descoperiri combina date colectate in cei peste doi ani de cand roverul Curiosity a ajuns pe suprafata lui Marte, in august 2012, in craterul Gale, care are un diametru de 154 de kilometri.
Cercetatorii au descoperit straturi de roci care contin sedimente transportate de apa, inclinate catre centrul craterului, unde in prezent se afla muntele Sharp, inalt de aproximativ 5.000 de metri. Acest lucru ar putea insemna ca varful muntos nu ar fi existat in urma cu circa 3,5 miliarde de ani, cand craterul era plin cu apa, potrivit expertilor care lucreaza cu roverul Curiosity.
„Descoperirea straturilor inclinate a fost… o surpriza”, a declarat cercetatorul-sef John Grotzinger, de la California Institute of Technology din Pasadena.
„Geologie sedimentara… este o metoda de varf pentru a incerca sa intelegem Pamantul. Cand companiile petroliere colecteaza date seismice din mai multe regiuni, ele de fapt cauta straturile inclinate… si astfel obtii o geometrie care iti spune unde sunt rocile pe care le cauti”, a adaugat Grotzinger.
La putin timp dupa ce a ajuns pe Marte, roverul a descoperit ca planeta a avut candva ingredientele chimice si conditiile de mediu necesare sustinerii vietii microbiene, indeplinind astfel scopul primar al misiunii sale.
Robotul a inceput sa se deplaseze catre muntele Sharp pentru a cauta alte nise care ar fi putut gazdui viata si pentru a afla daca mediul propice vietii a existat indeajuns de mult pentru a permite acesteia sa evolueze, o intrebare de altfel foarte complicata, din moment ce oamenii de stiinta nu stiu cat i-a luat vietii sa apara si sa domine Terra.
Marimea lacului din craterul Gale, durata si sedimentele transportate de apa sustin ideea ca ar fi fost suficient timp pentru ca viata sa apara si sa prospere, a declarat savantul Michael Meyer, care lucreaza in cadrul programului de explorare martiana al NASA.
Noile studii, care nu au fost inca publicate, indica o serie de momente umede si uscate ale craterului Gale, venind sa contrazica o ipoteza anterioara potrivit careia perioada in care Marte a avut o clima calda si umeda a fost relativ scurta, au spus cercetatorii.
„Toata calatoria asta pe suprafata lui Marte nu ne-a dus la muntele Sharp. Ne-a oferit contextul necesar sa apreciem mai bine muntele Sharp”, a spus Grotzinger despre roverul care s-a deplasat circa opt kilometri pe Marte, dupa ce a atins suprafata planetei, in august 2012.
Ajuns in craterul Gale din regiunea ecuatoriala martiana, pe 6 august 2012, Curiosity, cel mai sofisticat robot explorator trimis vreodata de oameni pe o alta planeta, a demonstrat deja faptul ca „planeta rosie” a fost propice vietii microbiene in trecutul ei indepartat.
Robotul Curiosity, realizat cu un cost total de 2,5 miliarde de dolari, este operat de inginerii de la NASA din Laboratorul Pasadena din California.
Coborarea spectaculoasa a robotului american cu sase roti in craterul Gale, la 10 kilometri de muntele Sharp, in noaptea de 5 spre 6 august 2012, tinand cont de greutatea sa de aproape o tona, a necesitat o noua tehnica, complexa, de plasare pe sol. Aceasta operatiune a aratat ca NASA poate sa transporte in conditii de siguranta incarcaturi mari pe Marte.
Sursa foto: Mediafax
Sursa: Mediafax
– Servicii de creare site web
